anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

16 Eul si mecanismele de aparare
TRANSFERUL
APARARILOR
Lucrurile se schimba în cazul celui de-al doilea tip de transfer. Compulsiunea
la repetitie, care domina pacientul în situatia analitica, nu se
refera numai la vechile pulsiuni ale Sinelui ci, în aceeasi masura, si
vechile masuri defensive adoptate împotriva pulsiunilor. Astfel, el nu
transfera numai pulsiunile infantile ale Sinelui în forma lor initiala, pulsiuni
care, ulterior, atunci când ajung pâna în constiinta, sunt supuse
cenzurii Eului adult; el transfera de asemenea pulsiuni ale Sinelui cu
to~te deformarile pe care le-au suferit din copilarie. În cazuri extreme
se poate întâmpla ca pulsiunea însasi sa nu intre de loc în transfer, ci
numai apararea specifica adoptata de catre Eu împotriva unei atitudini
pozitive sau negative a libidoului. Astfel se întâmpla, de exemplu, în
cazul fugii ,din fata pericolului unei fixari amoroase pozitive în homosexualitatea
feminina latenta, sau în cazul atitudinii submisive,
feminin-masochiste pe care Wilhelm Reich (1933) a observat-o la
pacientii barbati, ale caror relatii cu tatal fusesera marcate de agresivitate.
Dupa parerea mea, le-am face pacientilor o mare nedreptate daca
am descrie aceste reactii defensive de transfer ca fiind un "camuflaj",
sau ca ar vrea "sa ne traga pe sfoara", sau ca ar cauta în mod intentionat
sa ne pacaleasca într-un fel anume. Rezultatul nu va fi mai satisfacator
daca îi vom reaminti tot timpul pacientului ca este obligat sa respecte
regula fundamentala a analizei, adica daca vom tine sa îi impunem
sinceritatea pentru a-l constrânge sa dezvaluie pulsiunile Sinelui
ascunse în spatele apararilor manifestate în transfer. Pacientul este de
fapt sincer atunci când îsi exprima pulsiunile si afectele în singurul mod
care îi este,posibil si anume prin mijlocirea masurilor defensive deformate.
Cred ca, în astfel de cazuri, analistul nu trebuie sa se straduiasca
cu orice pret sa ajunga direct la pulsiunea initiala împotriva careia Eul
se apara si sa o aduca în constiinta pacientului, omitând astfel stadiile
intermediare de transformare pe.care pulsiunea le-a traversat. Metoda