anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Eul ca loc de observatie 7
TENDINTE ALE SINELUI SI ALE EULUI
CONSIDERATE CA MATERIAL DE OBSERVATIE
În toate acestea ne frapeaza faptul ca tendintele, si dintr-o parte si din
alta, sunt diferite ca valoare din punctul de vedere al observatorului.
Toate masurile defensive ale Eului împotriva Sinelui sunt silentioase si
invizibile. Tot ceea ce putem face este sa le reconstruim în retrospecti~
va: niciodata nu le putem observa în aCtiune. Acesta afirmatie este
foarte valabila în cazul refularii reusite. Eul nu stie nimic despre ea; nu
ne dam seama de ea decât mai târziu, când realizam ca ceva lipseste.
Astfel, când încercam sa judecam obiectiv un caz particular ne dam
seama ca anumite pulsiuni ale Sinelui, la care ne asteptam sa apara în
Eu pentru a fi satisfacute, lipsesc. Daca ele nu apar deloc, putem presupune
ca le este interzis în mod permanent accesul la Eu, adica au fost
supuse refularii. Însa aceasta nu ne spune nimic despre procesul însusi
al refularii.
La fel se întâmpla în cazul formatiunilor reactionale reusite. Acestea
sunt unele dintre cele mai importante masuri adoptate de Eu pentru a
se proteja permanent împotriva Sinelui. Formatiunile reactionale apar
aproape brutal în cursul dezvoltarii copilului. Nu putem spune ca atentia
Eului a fost concentrata dinainte asupra unei anumite pulsiuni pe
care formatiunea reactionala sa o substituie. De regula, Eul nu stie
nimic despre respingerea pulsiunii sau despre conflictul rezultat din
impunerea noii atitudini. Observatorul o poate lua foarte usor drept o
dezvoltare spontana a Eului daca anumite manifestari exagerate de tip
obsesional nu-i tradeaza caracterul reactionai si conflictul pe care îl
ascunde. Nici în acest caz observatia , unui anume mod defensiv nu dezvaluie
nimic despre procesul prin care s-a format.
Remarcam· ca toate informatiile importante pe care le-am acumulat
provin din studiul tendintelor celor doua parti opuse, Eul si Sinele.
Daca o refulare ne apare la un anumit moment obscura, miscarea de