anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
144 Eul si mecanismele de aparare
activ pentru a schimba conditiile din lumea înconjuratoare. Nu pot discuta
aici mai mult despre aceasta fateta a activitatilor Eului.
Aceasta comparatie a proceselor paralele pune o problema: care este
originea mecanismelor de aparare? Sa tle oare lupta împotriva fortelor
externe realizata dupa modelul contlictului cu pulsiunile? Sau e vorba
de situatia inversa, în care masurile adoptate în lupta externa sunt un
prototip al diferitelor mecanisme de aparare? Este foarte dificil sa decidem
clar care dintre aceste doua variante este cea adevarata. Eul infantil
se confrunta simultan cu atacul fortelor interne si externe; daca vrea
sa-si apere viata este nevoit sa se apere împotriva ambelor, în acelasi
timp. În lupta cu diferitele tipuri de stimuli pe care încearca sa-i tina
sub control el îsi va adapata probabil armele nevoilor specitlce, pornind
la razboi când împotriva amenintarilor interne, când împotriva
celor externe.
Cât de mult îsi respecta Eul propriile reguli în lupta împotriva pulsiunilor
si în ce masura este int1uentat de caracterul specific al acestora?
Vom fi poate capabili sa elucidam aceasta problema prin comparatia cu
un proces analog, cel al distorsiunilor ce apar I'n >'ise.Transformarea
continutului latent al visului în continut manifest se face în favoarea
, ,
cenzorului, si anume, a reprezentantului Eului din vis. Condensarea,
.deplasarea si multe alte modalitati stranii de reprezentare ce au loc în
timpul viselor sunt procese specifice Sinelui si sunt folosite mai ales în
scopul de a crea distorsiuni. De asemenea, diferitele masuri de aparare
nu sunt în întregime opera Eului. Daca procesele pulsionale se moditlca,
se folosesc alte proprietati specitlce pulsiunilor. De exemplu, rapiditatea
cu care procesele pulsionale se pot moditlca este relevanta pentru
mecanismul sublimarii, prin care Eul reuseste sa devieze pulsiunile
de la scopul lor pur sexual îndreptându-Ie spre scopuri considerate de
catre societate a fi mai înalte. De asemenea, prin refularile ce duc la
constituirea formatiunilor reactionale Eul se foloseste de capacitatea
pulsiunilor de a putea fi transformate I'n cont1'ariullor. Putem astfel
presupune ca o aparare nu rezista atacului decât daca are un fundament