anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Angoasa pulsionala la pubertate 135
uitam ca aceste performante mentale, mai ales la pubertate, oricât de
spectaculoase ar fi, ramân în mare parte fara rezultate. Acest lucru este
valabil într-o oarecare masura si pentru abilitatile intelectuale din mica
copilarie, pe care le laudam cu atât entuziasm. Pentru aceasta trebuie sa
ne gândim doar la modul în care investigarea sexualitatii infantile, considerata
de psihanaliza drept cea mai evidenta manifestare a activitatii
intelectuale a copilului, duce rareori la descoperirea adevarului despre
faptele reale ale sexualitatii adulte. De regula, ele provin din elaborarea
teoriilor asupra sexualitatii infantile, dar asta nu înseamna ca reprezinta
relitatea, ci ca reflecta procesele pulsionale din mintea observatorului
naiv.
Travaliul intelectual realizat de Eu în timpul perioadei de latenta si în
viata adulta este fara discutie mult mai solid, mai demn de încredere si
mult mai legat de actiune.
IUBIREA DE OBIECT SI IDENTIFICAREA LA. PUBERTATE
Sa vedem acum care este locul ascetismului si al intelectualizarii, ca
mecanisme caracteristice pubertatii, în schema proceselor defensive
pornind de la angoasa si pericol. Vom vedea imediat ca ambele metode
se regasesc într-un al treilea tip de aparare. Pericolul care ameninta
Eul este acela ca ar putea fi coplesit de pulsiuni; ceea ce-l înspaimânta
cel mai tare este cantitatea pulsiunilor. Noi consideram ca aceasta
angoasa îsi are radacinile într-o faza foarte timpurie a dezvoltarii individului.
Cronologic, ea tine de perioada în care Eul se separa treptat de
Sinele nediferentiat. Masurile de aparare pe care amenintarea fortelor
pulsionale l-a determinat sa le adopte sunt create pentru a mentine
aceasta separare între Eu si Sine si pentru a asigura continuitatea noii
organizari a Eului. Sarcina pe care ascetismul se angajeaza sa o rezolve
este aceea de a pastra Sinele între granitele sale, prin impunerea de