anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

132 Eul si mecanismele de aparare
de altceva. Nu trebuie sa ne lasam înselati de ideea ca adolescentul trece
de la o poveste de dragoste la alta sau oscileaza între alegerea uneia
sau alteia dintre profesii pentru a gasi comportamentul cel mai potrivit,
asa cum ar face un adult sau un baietel în perioada de latenta când
studiaza fiecare piesa a unei masinarii doar de dragul de a o desface si
de a o reface apoi. Intelectualizarea adolescentului pare a se afla mai
degraba în slujba reveriilor. Chiar si fantasmele de ambitie din perioada
prepuberala nu au pretentia de a se transforma în realitate. Un tânar
care fantasmeaza ca e un mare cuceritor, nu se simte obligat sa-si dovedeasca
curajul în viata reala. De altfel, probabil ca satisfactia vine din
chiar procesul gândirii, al speculatiilor sau discutiilor pe aceasta tema.
Comportamentul sau este determinat de alti factori si nu este neaparat
influentat de rezultatul acestor exercitii intelectuale.
, ,
Mai exista o problema cu care ne confruntam atunci când analizam
procesele intelectuale ale adolescentilor. O examinare mai atenta ne va
arata ca subiectele care le capteaza acestora interesul sunt chiar cele
care au determinat izbucnirea conflictului dintre diferitele instante psihice.
Mai mult, problema principala care se pune este aceea de a face
legatura dintre aspectele pulsionale si restul personalitatii, de a decide
între punerea în practica a pulsiunilor sexuale si renuntarea la ele, între
libertate si constrângere, între revolta si supunerea fata de autoritate.
Asa cum am vazut, ascetismul, care presupune interzicerea pulsiunilor,
nu împlineste sperantele adolescentului. Si cum amenintarea este
omniprezenta, va trebui sa gaseasca diferite cai de a o învinge. Gândirea
conflictului pulsional - adica intelectualizarea lui - pare a fi o
solutie. În cazul acesta, în loc sa fuga din fata pulsiunilor, ca în ascetism,
adolescentul îsi îndreapta interesul catre ele, însa într-un mod pur
abstract, intelectual. Discutiile si speculatiile pe teme intelectuale, la
care tinerii tin atât de mult, nu sunt încercari autentice de a duce la bun
sfârsit sarcinile impuse de realitate. Activitatea lor mentala intensa este
mai degraba un indiciu al tensiunii provocate de procesele pulsionale si
al traducerii în termeni abstracti a ceea ce ei percep. Filosofia de viata