anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

130 Eul si mecanismele de aparare
ta pulsionala si afectiva si ca Eul sufera, în consecinta, o modificare
atunci când este direct implicat în tentativa de a controla pulsiunile si
afectele. Dar asta nu înseamna ca posibilitatile de schimbare din adolescenta
sunt epuizate. Datorita intrarii în actiune a energiei libidinale,
Eul ajunge sa fie mai degraba creat de pulsiune; acest lucru este evident
si nu necesita alte explicatii. De asemenea, devine mai moral si se orienteaza
spre ascetism, datorita izbucnirii unui conflict între Eu si Sine.
Dar devine în acelasi timp mai inteligent, dezvoltându-se interese în
sfera intelectuala. La început nu putem sesiza cum se leaga aceasta dezvoltare
intelectuala de evolutia pulsiunilor si de întarirea instantelor
Eului pentru a rezista atacurilor puternice care îl coplesesc.
Suntem în general înclinati sa admitem ca furtunile provocate de pulsiuni
sau afecte sunt invers proportionale cu activitatea intelectuala.
Chiar si în starea normala de îndrago stire, abilitatile intelectuale ale
individului tind sa diminueze, iar capacitatea sa de a rationa se reduce.
Cu cât dorinta sa de a-si satisface pulsiunile este mai puternica, cu atât
tendinta sa de a le controla si de a le gasi un fundament rational este
mai redusa.
La prima vedere, se pare ca în adolescenta avem de-a face cu cazul
opus acestei situatii. Exista tineri a caror dezvoltare intelectuala brusca
este la fel de evidenta ca si orientarea ei rapida în alte directii. stim ca
deseori interesul principal al baietilor în perioada de latenta se centreaza
asupra lucrurilor care au o existenta obiectiva. Unora le place sa
citeasca despre descoperiri stiintifice, carti de aventuri, sa studieze
cifrele si fractiile sau descrierile unor animale sau obiecte ciudate, în
timp ce altii îsi limiteaza interesul la observarea diferitelor masinarii
tehnice, de la cele mai simple la cele mai complicate. Punctul comun al
acestor doua tipuri este acela ca obiectul interesului lor trebuie sa fie
unul concret si nu produsul unor fantasme, cum ar fi basmele cu zâne
sau povestile care le captasera interesul în copilaria timpurie. La începutul
perioadei prepuberale, predispozitia de a renunta la interese concrete
în favoarea abstractiunilor din perioada de latenta devine din ce