anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Angoasa pulsionala la pubertate 129
tor pulsiuni, mai ales a celor sexuale, care se desfasoara nediferentiat si
independent de experienta individuala. Aceasta predispozitie pare a fi
o mostenire filogenetica, un fel de depozit al proceselor de refulare,
care este folosit de mai multe generatii si continuat de fiecare individ
în parte. Pentru a descrie aceasta atitudine duala a oamenilor fata de
viata sexuala - aversiunea constitutionala cuplata cu dorinta pasiona­
Ia - Bleuler a folosit termenul de ambivalenta. ,
În timpul perioadelor mai calme, antagonismul primar al Eului fata
de pulsiuni - teama lui fata de forta pulsiunilor - nu este nimic altceva
decât un concept teoretic. Putem presupune ca acest antagonism
sta la baza angoasei pulsionale. Totusi, el scapa observatiei caci pare a
fi umbrit de fenomene mult mai evidente precum teama fata de o amenintare
reala sau angoasa morala, reactii rezultate din unele experiente
traumatice pentru individ.
Probabil ca cresterea cantitativa a fortei pulsiunilor la pubertate si în
alte etape ale vietii în care apare o intensificare a energiei libidinale
accentueaza acest antagonism primar într-o asemenea masura, încât îl
transforma într-un mecanism de aparare specific si foarte activ. Daca
asa stau lucrurile, înseamna ca ascetismul din perioada pubertatii trebuie
interpretat nu ca o serie de actiuni de refulare conditionate calitativ;
ci pur si simplu ca o manifestare a ostilitatii înnascute dintre Eu si
pulsiuni, care este nediferentiata, primara si primitiva.
INTELECTUALIZAREA
LA PUBERTATE
Am ajuns la concluzia ca, în perioadele caracterizate prin intensificarea
libidoului, atitudinea generala a Eului se concretizeaza în metode clare
de aparare. Daca asa stau lucrurile, atunci pot fi explicate si alte schimbari
care au loc în cadrul Eului la pubertate.
Se stie ca majoritatea transformarilor din aceasta perioada tin de via-