anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Eul ca loc de observatie 5
continuturile sale. Rezulta, cel putin teoretic, ca Sinele nu este în
orice moment accesibil observarii.
Situatia este desigur diferita în cazul Supraeului. Continuturile sale
sunt în cea mai mare parte constiente si deci pot fi direct accesate prin
perceptie endopsihica. Totusi, imaginea pe care o avem despre Supraeu
tinde sa devina neclara atunci când el este în relatii armonioase cu Eul.
Spunem atunci ca cele doua instante coincid, adica, la un moment dat,
Supraeul nu este perceput ca o instanta separata nici de catre subiect,
nici de catre observatorul din afara. Supraeul nu devine observabil
decât atunci când se arata ostil fata de Eu sau macar când adopta o atitudine
critica fata de acesta. Supraeul, ca si Sinele, devine perceptibil în
starea pe care o produce în Eu: de exemplu, atunci când critica lui provoaca
un sentiment de culpabilitate.
EUL CA OBSERVATOR
Toate acestea înseamna ca locul potrivit pentru observare este Eul. El
este, ca sa spunem asa, mediumul prin care încercam sa ne facem o
imagine despre celelalte doua instante.
Atunci când Eul este în relatii de buna vecinatate cu Sinele, el îsi poate
îndeplini foarte bine rolul de observator. Diferitele pulsiuni încearca
în mod constant sa-.sigaseasca o cale de la Sine spre Eu unde obtin
acces la aparatul motor prin intermediul caruia vor fi satisfacute. În
cazuri favorabile, Eul nu obiecteaza împotriva intrusului, ci îsi pune
propriile energii la dispozitia lui, multumindu-se sa perceapa; el tine
seama de presiunea pulsiunii, de sentimentul de neplacere, de cresterea
tensiunii de care aceasta e însotita si, în cele din urma, de calmarea tensiunii
o data cu satisfacerea ei. Observarea întregului proces ne ofera o
imagine clara si nedistorsionata a pulsiunii în cauza, a cantitatii de
libido investita si a scopului pe care îl urmareste. Daca este de acord cu