anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

126 Eul si mecanismele de aparare
fata de pulsiuni. Aceasta ostilitate depaseste cu mult în intensitate ceea
ce observam în general în cazul refularilor, în conditîi normale sau în
nevroze mai mult sau mai putin grave. Prin modul sau de manifestare
si prin capacitatea sa de extindere, aceasta rezistenta tine mai putin de
simptomele pronuntate ale nevrozei si se apropie mai mult de ascetismul
fanaticilor religiosi. În nevroza, vom observa ca exista întotdeauna
o legatura între refularea unei pulsiuni si natura sau calitatea acesteia.
Astfel, istericii refuleaza pulsiunile genitale asociate cu obiectul
dorintei din complexul Oedip, dar sunt aproape indiferenti sau chiar
toleranti fata de alte dorinte pulsionale, cum ar fi cele anale sau agresive.
Obsesionalii refuleaza dorintele sadic-anale, care în urma regresiei
au devenit sexualizate, dar sunt toleranti fata de satisfacerea orala si
acorda destula încredere pulsiunilor exhibitioniste, atâta timp cât acestea
nu au legatura cu nucleul nevrozei lor. De asemenea, în melancolie
sunt respinse tendintele orale, în timp ce pacientii fobici refuleaza pulsiunile
asociate complexului de castrare. În nici unul dintre aceste
cazuri nu apare o respingere fara discriminare a pulsiunilor si, din analiza
lor, vom afla ca exista o relatie foarte bine definita între calitatea
pulsiunii refulate si motivele pentru care subiectul o alunga din constîinta.
Vom vedea ca lucrurile stau altfel atunci când analizam respingerea
pulsiunilor la adolescenta. Este adevarat ca si aici punctul de pornire al
procesului se afla în acei centri ai vietii pulsionale care fac obiectul
unor interdictii, cum ar fi fantasmele incestuoase din perioada prepuberala
sau tendinta accentuata spre activitati fizice de tip onanist, în
care se pot descarca aceste pulsiuni. Dar, din acest moment, procesul
se extinde mai mult sau mai putin nediscriminat asupra întregîi existente.
Asa cum am mai spus, adolescentii nu sunt foarte preocupati de
satisfacerea sau frustrarea nevoilor pulsionale specifice, ci de satisfacere
sau frustrare în general. Tinerîi care trec prin faze de ascetism par a
se teme mai mult de cantitatea pulsiunilor decât de calitatea lor. Ei se
ferc;sc în general de orice placere, considerând ca se pun la adapost