anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

Eul si Sinele la pubertate 123
rând de aspectele cantitative, si nu de celecalitative. Scopul principal
nu este acela de a satisface sau a frustra anumite nevoi pulsionale, ci se
pune accent pe natura structurii psihice din copilarie si din perioada de
latenta. Exista doua cai extreme de finalizare posibila a conflictului. În
prima varianta, Sinele, care a devenit puternic, depaseste Eul, caz în
care nu va mai ramâne nici o urma din caracterul anterior al individului,
iar intrarea în viata adulta va fi marcata de o revolutie exprimata
prin satisfacerea neinhibata a pulsiunilor. Un alt final posibil este acela
în care Eul iese victorios, caz în care caracterul individului din perioada
de latenta va fi declarat ca.bun. În acest caz, pulsiunile Sinelui se
limiteaza la granitele impuse vietii pulsionale a copilului. Intensificarea
libidoului nu mai este de nici un folos si se va pune accentul pe contrainvestire,
pe mecanismele de aparare si pe simptome pentru a tine
libidoul sub control. În afara de mutilarea vietii pulsionale, Eul victorios
devine rigid, fiind o sursa continua de suferinta pentru individ.
Instantele Eului care au rezistat atacului pubertatii fara a se clatina
ramân de-a lungul vietii inflexibile, de neatacat si incapabile de a se
adapta la realitatea în schimbare.
Am putea spune ca problema conflictului dintre aceste extreme sau
rezolvarea sa fericita prin încheierea unui nou acord între instantele
psihice, iar mai târziu diferitele faze prin care trece, sunt determinate
de un factor cantitativ, si anume de variatiile ce au loc în intensitatea
pulsiunilor. Aceasta explicatie simpla este contrazisa de observatia analitica
a proceselor ce au loc la pubertate. Desigur, nu este cazul atunci
când pulsiunile devin mai puternice din ratiuni fizice, individul aflându-se
sub controlul lor, sau, pe de alta parte, atunci când, la reducerea
intensitatii pulsiunilor, fenomenele psihice în care Supraeul si Eul joaca
un rol mai important decât Sinele devin mai proeminente. stim din
studiul simptomelor nevrotice si al starilor premenstruale ca atunci
când nevoile pulsionale devin mai intense, Eul este nevoit sa îsi dubleze
activitatea defensiva. Pe de alta parte, când exigentele pulsionale
sunt mai putin presante, pericolul ce li se asociaza diminueaza, si în