anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

o forma de altruism 107
bit de urât. El se îndragosteste de frumoasa lui verisoara Roxane, dar,
fiind constient de urâtenia lui, renunta imediat la orice speranta de a o
cuceri. În loc sa-si foloseasca formidabil ele calitati de spadasin pentru
a-si tine rivalii la distanta, renunta la speranta de a-.icâstiga dragostea
în favoarea unui barbat mai aratos decât el. Dupa ce decide sa renunte,
îsi foloseste puterea, curajul si mintea ascutita pentru a-l ajuta pe un
alt îndragostit de Roxane, mai norocos, si face tot ce poate pentru a-si
împlini dorinta. Punctul culminant al piesei este scena din noaptea pe
care cei doi barbati o petrec sub balconul femeii iubite. Cyrano îi sopteste
rivalului sau cuvintele menite sa o cucereasca. Apoi, ascuns în
întuneric, ia locul celuilalt si vorbeste în numele acestuia, uitând ca nu
el este cel ce face curte si doar în ultimul moment revine la atitudinea
sa de renuntare, atunci când Roxane recunoaste costumul lui Christian,
iubitul cel aratos, si îl cheama la ea sa o îmbratiseze. Cyrano devine din
ce în ce mai devotat rivalului sau. Într-o batalie încearca sa salveze viata
lui Christian mai degraba decât pe a sa. Când acest obiect substitutiv
moare, Cyrano considera ca nu îi este permis sa o curteze pe
Roxane. Faptul ca poetul vrea sa sugereze prin "altruismul" lui Cyrano
ceva mai mult decât o stranie poveste de dragoste reiese din legatura
pe care acesta o face între viata amoroasa a lui Cyrano si soarta sa ca
poet. Asa cum Christian o curteaza pe Roxane cu ajutorul poeziilor si
scrisorilor lui Cyrano, scriitori ca TvIoliere,Corneille si Swift împrumuta
scene din lucrarile sale necunoscute sporindu-si astfel faima. În piesa,
Cyrano îsi accepta soarta. Este dispus în egala masura sa-i împrumute
vorbele sale lui Christian, care e mai aratos, ca si lui Moliere, care
e mai genial. Defectul sau fizic, care, în opinia sa, provoaca mila, îl face
sa creada ca cei ce sunt preferati în locul sau sunt mai bine pregatiti
decât el pentru a-i împlini fantasmele.
În concluzie, putem studia pentru moment notiunea de renuntare
altruista dintr-un alt unghi, si anume, în relatia sa cu teama de moarte.
Cei ce si-au proiectat intens pulsiunile asupra altor oameni nu cunosc
deloc aceasta teama. În situatiile de pericol, Eul nu este îngrijorat pen-