anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
106 Eul si mecanismele de aparare
tanti ai surorii pe care a invidiat-o într-o perioada târzie a copilariei
pentru frumusetea ei. Pacienta credea ca daca e fata nu are voie sa fie
ambitioasa si ca, pe deasupra, nu e destul de frumoasa pentru a atrage
barbatii. Fiind dezamagita de propria persoana, si-a deplasat dorintele
asupra unor obiecte care pareau a ti mai capabile sa le duca la indeplinire.
Prietenii sai barbati erau delegati sa reuseasca în locul ei în viata
profesionala, ceea ce ea n-ar ti reusit niciodata, iar fetele care aratau
mai bine decât ea aveau sa faca la fel în sfera vietii amoroase. Aceasta
abdicare altruista era o metoda de a-si depasi sentimentul de umilire
narcisica.
Aceasta deplasare a dorintelor pulsionale asupra unor obiecte mai
bine pregatite sa le împlineasca determina adesea relatia unei fete cu
barbatul pe care-l alege sa o reprezinte, în detrimentul oricarei relatii de
obiect adevarate. Pornind de la acest atasament de tip "altruist", ea
asteapta ca el sa-i duca la bun sfârsit proiectele, pe care crede ca, femeie
fiind, nu le poate îndeplini: de exemplu, doreste ca el sa studieze, sa
îmbratiseze o anume profesie sau sa devina celebru si bogat în locul ei.
În astfel de cazuri, egoismul si altruismul se pot amesteca în proportii
foarte variate. Se stie ca parintii impun copiilor proiectele lor de viata,
într-o maniera în acelasi timp egoista si altruista. Este ca si cum ar spera
ca, prin copilul lor, pe care-l privesc ca fiind mai bine calificat pentru
acel scop decât ei însisi, sa obtina de la viata împlinirea ambitiilor
pe care ei le-au ratat. Poate chiar ca si relatia pur altruista a unei mame
cu fiul sau sa fie determinata de deplasarea propriilor dorinte asupra
unui obiect al carui sex îl face mai "calificat" sa le îndeplineasca. Succesul
unui barbat în viata compenseaza, într-adevar, în mare masura,
ambitiile la care femeile din familia sa au renuntat.
, ,
Cel mai frumos si detaliat studiu asupra renuntarii de tip altruist se
gaseste în piesa lui Edmond Rostand, Cyrano de Bergerac. Eroul acestei
opere este un personaj istoric, un nobil francez din secolul XVII,
poet si ofiter al Garzilor, celebru pentru inteligenta si curajul sau,
având însa un handicap în relatia cu femeile din cauza unui nas deose-