anna-freud-eul-si-mecanismele-de-aparare

102 Eul si mecanismele de aparare
dorintele libidinale si fantasmele de ambitie erau si ele deplasate în
lumea exterioara. Îsi proiecta pulsiunile interzise asupra altora, asa cum
faceau si pacientii ale caror cazuri le-am prezentat în capitolul anterior.
Singura diferenta apare în felul în care sunt tratate aceste pulsiuni.
Pacienta nu s-a disociat de apropiatii siii, ci s-a identificat cu ei. Simtea
ca este foarte legata de acesti oameni si era interesata de dorintele lor.
Supraeul care condamna o anume pulsiune atunci când era legata de
Eul sau, devenea surprinzator de tolerant când era vorba de altii. Îsi
satisfacea propriile pulsiuni laudându-i pe ceilalti si folosea în acest
scop proiectia si identitlcarea 2. Atitudinea retrasa, provocata de interzicerea
propriilor pulsiuni, disparea atunci cînd era vorba de satisfacerea
lor dupa ce fusesera proiectate asupra altcuiva. Abdicarea de la propriile
pulsiuni în favoarea celorlalti are astfel o semnificatie egoista, dar
datorita eforturilor sale de a gratifica pulsiunile celorlalti, comportamentul
sau nu putea fi numit altfel decât altruist.
Aceasta deplasare a propriilor dorinte asupra altora era caracteristica
pentru întreaga sa viata si a putut fi surprinsa foarte clar prin analiza
unor incidente minore si izolate. De exemplu, când avea treisprezece
ani s-a îndragostit în secret de un prieten al surorii sale mai mari, care
pâna atunci fusese obiectul geloziei ei. Pacienta credea ca acesta o prefera
uneori pe ea surorii si a sperat mereu ca pâna la urma Ya da un
semn ca o iubeste. Odata, asa cum se întâmplase de multe ori pâna
atunci, a fost "pacalita". Tânarul a sunat pe neasteptate într-o seara sa
o invite pe sora ei la o plimbare. În timpul analizei, pacienta si-a amintit
foarte clar cum, simtindu-se la început paralizata de dezamagire, a
început deodata sa se agite, sa aduca tot felul de podoabe ca sa o faca
"frumoasa" pe sora ei si sa o pregateasca sa iasa in oras. În timp ce
facea asta, pacienta mea era foarte fericita si aproape ca uitase ca nu ea,
ci sora ei iesea în oras sa se distreze. Îsi proiecta dorinta de iubire si
2 A se compara în acest sens cu nOtiunea lui Paul I'edern (1936) despre "identificarea
simpatetica" si precizarile asupra acestui subiect.