DISTURSIUNE IN COMUNICARE PUBLICA DESPRE AFIRMAREA IDENTITAȚI ROMÂNILOR DIN NORD ESTUL SERBIEI

More documents

Recommendations

Info

Gheorghe FLORESCU O premisă favorabilă ar putea să o constituie conturarea unui model româno-bulgar în afirmarea drepturilor românilor din Timocul bulgăresc, ca o bună practică în domeniul minorităţilor din vecinătate a două ţări membre ale Uniunii Europene. Există însă şi o dificultate majoră, sensibilă atât pentru zona Balcanilor, cât şi în planul construcţiei europene, generată de atitudinea Greciei faţă de minorităţi, între care şi faţă de comunităţile aromâne. Este modelul care incurajează naţionalismul sârbesc, şi mai ales Biserica Ortodoxă Sârbă. Problemele actuale ale comunităţii românilor din Valea Timocului sunt de realizare a unităţii de acţiune, a sprijinului instituţiilor europene pentru aplicarea unor standarde unice în domeniu, intensificarea colaborării între structuri asociative şi autorităţi locale de pe ambele maluri ale Dunării, precum şi sprijinul cel mai eficient care trebuie să vină din partea românilor din Voivodina, privilegiaţi multe decenii faţă de românitatea din nord-estul Serbiei. Iar comunicarea corectă, adecvată ştiinţific şi pe baza deontologiei profesionale este uşa dialogului constructiv între state vecine, pe care Dunărea şi minorităţile etnice le unesc, nu le despart în obiectivele convieţuirii lor paşnice. NOTE BIBLOGRAFICE: Cândroveanu, H., “România şi românii din afară”, în Deşteptarea aromânilor, nr. 5/1997{9,14-p.1} Cristea Sandu Timoc, Vlahii sunt români, Editura Astra Română, Timişoara {16, 19-p.53,21-p.22} Cristea Sandu Timoc, Tragedia românilor de peste hotare, Timişoara, 1996 {23-p.27} Cucu, V.S., Contribuţii geografice privind unitatea etnică a României, in Terra, nr.1-2,1992{13-p.22} Dolha, V. “Totul despre românii din Timoc”, Altermedia.info, 2005 {4,5,6,20,24} Ilia, C.H., “Suspină românii în Valea Timocului”, in România liberă, 7 august 1991{10,17-p.15,} Iorga, N., Istoria românilor prin călătorii, Bucureşti, 1981 {7, 22-p.570,} Iorga, N., Istoria românilor pentru poporul românesc, Chişinău, 1992 {3- p.6} Eminescu, Mihai, Românii din afara graniţelor ţării, Ed. Saeculum, Bucureşti, 1998 {12,18} Nicolaevici, G.A., Cionchin, I., “Românii de pe Valea Timocului”, in Cuvântul românesc, Canada, iunie 1933 {2,22-p.6 } 44
Distorsiuni în comunicarea publică despre afirmarea identităţii românilor din Serbia de Nord-Est Paiuşan, R., Mişcarea naţională din Banat şi Marea Unire, Timişoara, 1993 {26-p.129} Zbuchea, G., Românii timoceni, Editura Mirton, Timişoara, 2002 {1-p.26} xxx 1918, desăvârşirea unităţii naţionale statale a poporului român, vol. V, Bucureşti, 1986{25-p.452} xxx Poporul român şi lupta de eliberare a popoarelor din Balcani, Bucuresti, 1986 {8,11-p.439} Bârsan, A., Europa-harta rutieră, Bucuresti, 1981{15-p.21} Declaraţia privind drepturile persoanelor care fac parte din minorităţi naţionale, etnice, lingvistice si religioase, adoptată de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 18 decembrie 1992 REZUMAT: Etnia românilor din Serbia convieţuiește în comunități numeroase în Valea Timocului, în Valea Moravei (nord-estul Serbiei) și în Voivodina, dar este singura căreia îi sunt aplicate standarde duble asupra exercitării drepturilor specifice minorităților naționale. În ultimii ani problematica minorității românești din Serbia, datorită intensificării comunicării publice şi din exteriorul spaţiului sârbesc a sensibilizat conștiința politico-istorică din sud-estul Europei și a intrat în atenția forurilor europene specializate. Comunicarea relevă o serie de consecințe ale distorsiunilor, mai ales de comunicare publică, în afirmarea identităţii şi statutului acestei comunităţi româneşti în plan cultural-spiritual, etno-lingvistic, istoric și politic și sugerează posibile evoluții ale repertoriului comunicaţional asupra afirmării identitare în contextul integrării europene. CUV<strong>IN</strong>TE CHEIE: românii din Serbia de nord-est, distorsiuni de comunicare publică, dublul standard, discurs politico-administrativ, limbă, cultură şi spiritualitate românească ABSTRACT: The Romanian ethnic group lives together with other groups in numerous communities in the Timoc Valley, the Morava Valley (Northeastern Serbia) and in Voivoidina, but is the only one that faces a doublestandard policy regarding the acknowledgement of its rights as a national minority. In the recent years, as a result of a more visible public communication from outside the Serbian space, the political and historical conscience eof the South-Eastern Euriope has become sensitive to the issue of the Romania community in Serbia, which has focused the attention of the specialised 45
Page 1 and 2: GHEORGHE FLORESCU: DISTORSIUNI ÎN
Page 3 and 4: Distorsiuni în comunicarea public
Page 9: Distorsiuni în comunicarea public

DISTURSIUNE IN COMUNICARE PUBLICA DESPRE AFIRMAREA IDENTITAȚI ROMÂNILOR DIN NORD ESTUL SERBIEI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?