Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

23.11.2023 Views

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Timocului este supusa unui tratament sever ~i du~manos din partea autoritatilor administrative sarbe~ti. Factorul determinant al acestor stari de lucruri se bazeaza pe sentimentele antiromane~ti ale paturii intelectuale sarbe, precum ~i a functionarilor rama~i in posturi la care se adauga propaganda engleza ~i comunista. Dupa ocuparea Serbiei, aceasta propaganda intretine un pronuntat curent indreptat impotriva elementului romanesc care dore~te alipirea Timocului la Romania''.3 6 9 In continuare, in memoriul citat se aratau unele dintre situatiile legate de modul de viata al romanilor timoceni. Se remarca astfel ca li se interzicea orice fel de contact cu fratii lor din stanga Dunarii, iar cei care trecusera pe acolo erau urmariti pentru a :fi arestati ~i condamnati. Se mai arata ca au avut loc concedieri de functionari de origine romana sau transferari nejusti:ficate ale acestora, precum ~i ale unor clerici. Se mai desfa~ura o sistematica actiune de defaimare a romanilor. Concluziile par a :fi semnificative: ,,1. Starea de spirit a romanilor timoceni este scazuta, datorita activitatii ~i atitudinii autoritatilor sarbe~ti. 2. Propaganda sarbeasca este in plina dezvoltare. 3. Din motivele aratate mai sus, propaganda romaneasca stagneaza. 4. Propaganda engleza, ajutata de cea comunista, i~i continua activitatea. 5. Starea economica precara (fapt constatat de o comisie germana de aprovizionare). 6. Situatia romanilor timoceni s-ar putea iinbunatati deocamdata printr-o cunoa~tere de catre comandamentul german din Serbia, care a fost influentat pana acum de insinuarile autoritatilor sarbe~ti la adresa romanilor".37° Tot atunci s-a derulat un episod mai putin cunoscut, dar semni:fica-. tiv. Cu ocazia razboiului din aprilie, o serie de romani timoceni au· 369 A. N. I. C., fond PCM-CM, dosar 393/1941, £38. 370 Ibidem, p. 42; Mulµirnirn dlui drd. Alin Spanu pentru cane-a pus la dispozitie docurnentul, irnpreuna cu cornunicarea dornniei sale Situatia romanilor din Valea Timocului (iulie 1941). Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= cazut prizonieri, cca. 3.000 de o~teni au devenit prizonieri ai trupelor germane sau bulgare, la fel ca ~i frati de-ai lor banateni. Cu concursul nemijlocit al generalului Antonescu, care a intervenit direct la Berlin, ace~ti romani au fost adu~i in Romania, in lagare speciale, cei mai multi dintre ei la Timi~oara ~i Turnu Magurele. Ulterior, un ofiter, maiorul A. Dumitrescu Jipa, a relatat despre acest episod. 371 Acesta arata, intre altele, ca acolo au do bandit multi dintre ei primele elemente ale unei con~tiinte nationale, chiar, unii dintre ei, primele elemente ale limbii proprii • ~i au inceput sa poarte cu mandrie banderole tricolore. La 28 mai 1941, dupa o ceremonie impresionanta la Turnu Severin, ei au avut posibilitatea de a ajunge liberi pe la casele lor 9 i de a deveni astfel, cei mai multi dintre ei, militanti ai cauzei romane9ti. In contextul complex de atunci, conducatorii romanilor timoceni s-au decis, dupa modelul celor petrecute in Transilvania in cursul toamnei anului 1918 (modelul credintionalelor) sa treaca pe plan local la intocmirea unor acte cu semnaturi ale frunta~ilor diverselor sate, dupa un model paqial tiparit in limba romana, pe 2 coloane, cu caractere chirilice, respectiv latine. Textul imputernicirii era urmatorul: ,,Domnului Preot Gheorghe Suveica, delegatul Romanilor din Judetele: Craina, Timoc, Pozarevac ~i Morava, din fosta Iugoslavie Noi, subsemnatii Consilieri ( odbornici) 9i frunta~i ai comunei, in ~edinta noastra de astazi, Amhotarat: Intarim ca delegat al nostru pe langa Onoratul Guvern al Romaniei pe Parintele Gheorghe Suveica, preot in comuna Grabovica. 11 rugam ~i il incredintam sa intervina pe langa Onoratul Guvern al Romaniei, sa ceara ca Armata Romana sa vie in aceste judete, pentru a ne asigura libertatea 9i pentru ca poporul nostru sa poata pregati anexarea la Romania. Totodata il mai rugam, sa aduca adanca noastra multumire ~i recu- 371 A. Durnitrescu Jipa, Octavian Metea, Tirnocul, Bucure~ti, 1943, p. 53-57, cap. ,,Tirnocenii printre noi". 197

l i I. ! : Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 no~tinta Onoratului Guvern, ~i tuturor fratilor din Romania, pentru marea dragoste cu care au ingrijit pe fratii ~i feciorii no~tri, prizoni- • "372 en. In numeroase sate romane~ti au avut loc astfel de adunari, unde au fost semnate actele respective, mai cu seama cu litere chirilice. In alte pa.qi au fost alcatuite texte sumare care sintetizau ideile participantilor. In continuare dam trei fragmente din astfel de cereri, adoptate la 19 iulie, 20 iulie ~i 2 august 1940. ,,Parinte Suveica, Din partea la frata mei din Srezu Cliuci ieu cu lacrami in ochi vin la Sfintia ta ~i te rog ca tie Dumniezeu sa miergeti la Vlada a Romaneasca sa cereti sa vina aici armata a rumaneasca ca noi vrem nu sarbii sa stapaneasca aici romanimea ~i de aia sa cereti Sa vie fuga armata a romaneasca ca noi toti o a~teptam ~i nu pe Bulgari care nau un bulgar aicea ~i iei nu ~tiu ca aici ie pamantul la.sat dila mo~u letin. Sa traiasca Romania si armia iei a tare si a mare".373 ,,Domnule Parinte, In numele Romanilor din Timoc Va rugam pe Dvoastra, adevaratul nostru delegat, sa interveniti pe langa guvernul Romanesc ca sa anexeze Timocul la Romania. Va rugam mult sane indepliniti dorinta ~i sa nu uitaµ aceasta regiune romaneasca fiindca veti fi raspunzatori fata de istorie ~i de poporul nostru Romanesc din Timoc. In numele tuturora va rugam ~i strigam din tot sufletul nostru: Salvati-ne din intunericul de veacuri ~i dati-xie lumina libertatii romane~ti". 374 ,,Noi, subsemnatii frunta~i din Timoc, in ~edinta noastra de az1 amhotarat: Intarim ca delegat al nostru pe langa Onoratul Guvern al Romaniei ' ' pe Domnul George Suveica din Grabovita. II rugam ~i ii incredintam ' 372 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. 154. 373 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. n6. 374 Ibidem, p. 104. ·t!_ ·•.t f f, Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================= sa intervina pe langa Onoratul Guvern al Romaniei, sa ceara ca armata romaneasca sa vie in aceasta regiune, pentru a ne asigura libertatea ~i pentru ca poporul nostru sa poata pregati anexarea la Romania . Totodata il mai rugam sa aduca adanca noastra recuno~tinta Onoratului Guvern ~i tuturor fratilor din Romania pentru marea dragoste cu care au ingrijit de fratii ~i feciorii no~tri prizonieri".3 75 Nu exista dovezi ca generalul ~i, incepand din octombrie 1941, mare­ ~alul Antonescu ar fi dorit o extindere a granitelor romane~ti in dauna Iugoslaviei, el urmarind cu statornicie obiectivul refacerii Romaniei Mari.37 6 Mai mult chiar o asemenea extindere a fost privita de diferite personalitati cunoscatoare ale problemei timocene ca fiind contrara intereselor Romaniei. In memoriile sale, Onisifor Ghibu relateaza despre cele ce le-ar fi trait in vara anului 1942, insemnari memorialistice a caror veridicitate nu ne-a fost confirmata din alte surse. Profesorul clujan a fost mai multe decenii prieten apropiat, chiar protector, al lui Atanasie Popovici, unul dintre cei mai de seama frunta~i ai romanilor timoceni. Aflandu-se,Ia Timi~oara, el a avut o intrevedere cu generalul Dragalina, comandantul corpului de armata de acolo. Acesta i-a relatat ca a primit comunicarea de la mare~alul Ion Antonescu ca armata romana va ocupa in eel mai scurt timp posibil Valea Timocului ~i ca in acea actiune un rol de seama urma sa revina preotului Gheroghe Suveica. Episodul, ca atare, relatat de Onisifor Ghibu, nu a avut nici un fel de materializare. Interesant este insa faptul ca Atanasie Popovici comenta in modul eel mai negativ o astfel de actiune, considerata de el ,,o nenorocire .. Caci marele nostru aliat, Germania, nu ne va da din simpla iubire frateasca Timocul, ci ca pret pentru Ardealul de Nord, daca nu chiar pentru intreg Ardealul, pe care 1-ar harazi mai bucuros prietenilor ei unguri ... Eu personal nu vreau sa accept Val ea 375 Ibidem, p. 141. 376 Gh. Zbuchea, Romcinii timoceni, p. 1 10. 199

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

Timocului este supusa unui tratament sever ~i du~manos <strong>din</strong> partea<br />

autoritatilor administrative sarbe~ti. Factorul determinant al acestor<br />

stari de lucruri se bazeaza pe sentimentele antiromane~ti ale paturii<br />

intelectuale sarbe, precum ~i a functionarilor rama~i in posturi la care<br />

se adauga propaganda engleza ~i comunista. Dupa ocuparea <strong>Serbiei</strong>,<br />

aceasta propaganda intretine un pronuntat curent indreptat impotriva<br />

elementului romanesc care dore~te alipirea Timocului la Romania''.3 6 9<br />

In continuare, in memoriul citat se aratau unele <strong>din</strong>tre situatiile legate<br />

de modul de viata al romanilor timoceni. Se remarca astfel<br />

ca li se interzicea orice fel de contact cu fratii lor <strong>din</strong> stanga Dunarii,<br />

iar cei care trecusera pe acolo erau urmariti pentru a :fi arestati ~i<br />

condamnati. Se mai arata ca au avut loc concedieri de functionari<br />

de origine romana sau transferari nejusti:ficate ale acestora, precum ~i<br />

ale unor clerici. Se mai desfa~ura o sistematica actiune de defaimare a<br />

romanilor. Concluziile par a :fi semnificative:<br />

,,1. Starea de spirit a romanilor timoceni este scazuta, datorita activitatii<br />

~i atitu<strong>din</strong>ii autoritatilor sarbe~ti.<br />

2. Propaganda sarbeasca este in plina dezvoltare.<br />

3. Din motivele aratate mai sus, propaganda romaneasca stagneaza.<br />

4. Propaganda engleza, ajutata de cea comunista, i~i continua activitatea.<br />

5. Starea economica precara (fapt constatat de o comisie germana<br />

de aprovizionare).<br />

6. Situatia romanilor timoceni s-ar putea iinbunatati deocamdata<br />

printr-o cunoa~tere de catre comandamentul german <strong>din</strong> Serbia, care<br />

a fost influentat pana acum de insinuarile autoritatilor sarbe~ti la<br />

adresa romanilor".37°<br />

Tot atunci s-a derulat un episod mai putin cunoscut, dar semni:fica-.<br />

tiv. Cu ocazia razboiului <strong>din</strong> aprilie, o serie de romani timoceni au·<br />

369 A. N. I. C., fond PCM-CM, dosar 393/1941, £38.<br />

370 Ibidem, p. 42; Mulµirnirn dlui drd. Alin Spanu pentru cane-a pus la dispozitie docurnentul,<br />

irnpreuna cu cornunicarea dornniei sale Situatia romanilor <strong>din</strong> Valea Timocului (iulie<br />

1941).<br />

Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================<br />

cazut prizonieri, cca. 3.000 de o~teni au devenit prizonieri ai trupelor<br />

germane sau bulgare, la fel ca ~i frati de-ai lor banateni. Cu concursul<br />

nemijlocit al generalului Antonescu, care a intervenit direct la<br />

Berlin, ace~ti romani au fost adu~i in Romania, in lagare speciale, cei<br />

mai multi <strong>din</strong>tre ei la Timi~oara ~i Turnu Magurele. Ulterior, un ofiter,<br />

maiorul A. Dumitrescu Jipa, a relatat despre acest episod. 371 Acesta arata,<br />

intre altele, ca acolo au do bandit multi <strong>din</strong>tre ei primele elemente<br />

ale unei con~tiinte nationale, chiar, unii <strong>din</strong>tre ei, primele elemente<br />

ale limbii proprii • ~i au inceput sa poarte cu mandrie banderole tricolore.<br />

La 28 mai 1941, dupa o ceremonie impresionanta la Turnu<br />

Severin, ei au avut posibilitatea de a ajunge liberi pe la casele lor 9 i de<br />

a deveni astfel, cei mai multi <strong>din</strong>tre ei, militanti ai cauzei romane9ti.<br />

In contextul complex de atunci, conducatorii romanilor timoceni<br />

s-au decis, dupa modelul celor petrecute in Transilvania in cursul<br />

toamnei anului 1918 (modelul cre<strong>din</strong>tionalelor) sa treaca pe plan local<br />

la intocmirea unor acte cu semnaturi ale frunta~ilor diverselor sate,<br />

dupa un model paqial tiparit in limba romana, pe 2 coloane, cu caractere<br />

chirilice, respectiv latine.<br />

Textul imputernicirii era urmatorul:<br />

,,Domnului Preot Gheorghe Suveica, delegatul Romanilor <strong>din</strong> Judetele:<br />

Craina, Timoc, Pozarevac ~i Morava, <strong>din</strong> fosta Iugoslavie<br />

Noi, subsemnatii Consilieri ( odbornici) 9i frunta~i ai comunei, in<br />

~e<strong>din</strong>ta noastra de astazi,<br />

Amhotarat:<br />

Intarim ca delegat al nostru pe langa Onoratul Guvern al Romaniei<br />

pe Parintele Gheorghe Suveica, preot in comuna Grabovica.<br />

11 rugam ~i il incre<strong>din</strong>tam sa intervina pe langa Onoratul Guvern al<br />

Romaniei, sa ceara ca Armata Romana sa vie in aceste judete, pentru<br />

a ne asigura libertatea 9i pentru ca poporul nostru sa poata pregati<br />

anexarea la Romania.<br />

Totodata il mai rugam, sa aduca adanca noastra multumire ~i recu-<br />

371 A. Durnitrescu Jipa, Octavian Metea, Tirnocul, Bucure~ti, 1943, p. 53-57, cap. ,,Tirnocenii<br />

printre noi".<br />

197

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!