Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

;: r ' I I i i I Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 atunci ale Romaniei, in principal din spatiul din dreapta Dunarii, materialul fiind trimis la Berlin ~i la Roma 361 . lntre altele, se cerea acolo: ,,b) un teritoriu romanesc recunoscut populatiei romane~ti de pe Valea Timocului ~i a Vardarului, sau c) un condominium, o consuveranitate germano-romano-italiana ( eventual bulgara) pentru regiunea Timocului, adica a fa~iei de-a lungul granitei bulgare actuale pana la Belgrad, Nis, Skopje ~i in jos spre Salonic. Un asemenea condominium a fost adoptat prin tratatul germano-roman din 1918 privitor la Dobrogea, de~i era pamant romanesc; cu atat mai mult ar putea fi deci adoptat intr-o regiune cu populatie variata ~i in care pe langa populatia romaneasca sunt interese germane ~i italiene. Aceste formule ar asigura echilibrul in Balcani, ar apara drepturile romanilor din regiune, ar separa masa sarba de cea bulgara ~i ar ocroti linia Belgrad-Salonic, care capata o importanta tot mai mare in noua situatie europeana (vechiul drum Morava-Vardar al lui Frederic Barbarossa). " ~a cum am aratat, Romania nu a participat la ocuparea de teritorii ale fostului stat iugoslav. La presiunile Berlinului, Romania a fost insa nevoita sa recunoasca la 5 mai 1941 existenta nou formatului stat denumit Statul Independent Croatia. Aceasta a determinat ca guvernul iugoslav in exil sa rupa chiar de a doua zi relatiile diplomatice cu Romania362. lntre timp se instituise la Belgrad un guvern de comisari ai Serbiei, condus de Milan Acimovic ~i apoi de general Nedic, cu care guvernul de la Bucure~ti a avut contacte diplomatice, ceea ce i-a permis in conditii complexe sa ridice ~i o serie de probleme legate de Valea Timocului, mai cu seama in conditiile in care nu s-au desfa~urat lucrarile unei conferinte internationale, iar zona Timocului iugoslav a intrat sub un dublu regim de ocupatie: german ~i bulgar. Ulterior preocuparile pentru soarta Timocului, dar ~i a altor zone balcanice locuite de romani, au continuat a fi prezente la Ion Antones- 361 Arhiva M. A. E., fond Germania, vol. 82, £ 271-276; parp.al in S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit. , p. 309-311. 362 A. Hilgruber, op. cit. , p. 163. Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================= cu. Cu ocazia intalnirii cu Adolf Hitler, cu 10 zile inainte de inceperea campaniei eliberatoare in rasarit 363 , Antonescu i-a inaintat un memorandum care a cuprins patru dosare: ,,1. Romanii din Banatul iugoslav, drepturile ~i cererile Romanilor din Banat de a se anexa Romaniei. 2. Romanii din Timoc, situatia acestei populatii romane~ti compacte ~i legitima aspiratie de a se incorpora Romaniei. 3. Romanii Macedoneni, situatia etnica ~i aspiratiile acestei populatii. 4. Romanii transnistreni, distributia lor geografica ~i situatia lor teritoriala. Guvernul roman considera ca o datorie - in ceasul cand viitorul politic al Europei trebuie sa se intemeieze pe forte vitale, pe biologia popoarelor, sa atragem atentiunea ca milioanele de romani din aceste teritorii ~i-au pastrat limba, familia, obiceiurile ~i structura etnica, ·de~i unele n-au avut de multe secole (intre 3-12 secole) nici ~coli, nici biserici romane~ti, iar cele mai multe din aceste populatii n-au avut niciodata o suveranitate politica romaneasca ocrotitoare, ci au fost, dirp.potriva, intotdeauna supuse unor suveranitati straine, desnationalizatoare ~i opresatoare. In ceasul cand reconstructia Europei se face pe baza fortelor vitale autentice, Romania considera ca aceste populatii, cu istorica lor proba de conservare vitala in contra tuturor vicisitudinilor, pot constitui un element de serioasa considerare, mai ales fata de fenomenul european al denatalitatei ~i asimilarilor. Banatul este romanesc, Timocul este romanesc, mase compacte de populatie balcanice sunt romane~ti. Romania are convingerea ca justitia Fiihrerului va atribui aceste populatii Romaniei, iar acolo uncle schimbul de populatii n-ar fi suficient pentru Romanii balcanici, sa se organizeze regimuri de autonomie locala pentru a le conserva fiinta de echilibru. 363 I. Calafeteanu, Romani la Hitler, Bucure~ti, 1999, p. 81 sq. 192 193
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 * * * In concluzie, in ceea ce prive?te Banatul sarbesc ?i Timocul, intoarcerea lor la Romania ar constitui nu numai o legitima ?i istorica recunoa?tere de drepturi, dar ar da Guvernului roman eel dintai succes dupa o politica de infrangeri ?i jertfe, iar natiunei romane un titlu de recuno?tinta ve?nica fata de Marele Reich ?i Fiihrer-ul-Cancelar". 364 Ar mai fi de adaugat ?i faptul ca inceperea razboiului eliberator la rasarit de Prut a starnit entuziasm si aderare si in zona Timo- , ' cului, unde nu au lipsit cei care s-au adresat autoritatilor romane pentru a fi admi?i ca voluntari in armata romana. Semnificativa din acest punct de vedere ni se pare a fi scrisoarea adresata generalului Antonescu de catre Marin Macu din Varbita Mare (Velika Vrbica): ,,Domnule General ?i Parinte Suveica, Eu roman din Valea Timocului din comuna Vrbita Mare vin cu drag mare de neamul meu al romanesc din care ?i noi Romanii din Serbia facem parte ?i Va rog sa ne primiti de voluntari ca sa luptam ?i noi Romanii timoceni cot la cot cu fratii no?tri din Romania ?i cu prietena Romaniei, Germania, sa ne varsam ?i noi sangele odata cu al vostru ?i sa-1 prapadim pe Rusu al fara Dumnezeu ?i fara suflet ?i Va mai rog sa treceti cu armata dincoace sa ne scapati de Sarbi ?i luati-ne pe toti soldati ai Romaniei noastre''_3 6 s In astfel de conditii interventiile reprezentantilor romanilor timoceni pe langa generalul Antonescu au continuat. In Valea Timocului situatia factorului romanesc era complicata ~i de faptul ca trupele germane de ocupatie au stabilit legaturi cu o serie de colaborationi?ti sarbi, tolerandu-se astfel diverse actiuni ale functionarilor sau • jandarmeriei indreptate contra romanilor. Astfel, de exemplu, repre- 364 Arhiva M. A. E., fond Conferinta Pacii, Paris 1946, vol. 114, p. 93-94. 365 Arhiva M.A. E., fond 71-1920-1944, Iugoslavia, vol. 59, p. 99. Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================= zentantul recunoscut al romanilor de acolo, preotul Gheorghe Suveica, adresa la 17 iulie 1941 un memoriu generalului Antonescu in care arata ca factorii sarbi impiedicasera cu 2 zile mai inainte trecerea la Turnu Severin a 200 de delegati romani din satele timocene care veneau cu un mandat, cerand intre altele: ,,libertate de manifestare ?i actiune romaneasca, intrarea armatei romane pentru asigurarea acestei libertati, alipirea la Romania". Se mai solicita interventia guvernului de la Bucure?ti pe langa autoritatile germane pentru ca sa fie numiti primari ?i consilieri desemnati de populatia romaneasca, autorizatia de trecere fara probleme din Timoc in Romania ?i, nu in ultimul rand, eliberarea romanilor timoceni care fusesera mobilizati in armata sarba ?i devenisera prizonieri.3 66 Tot atunci, aceea~i societate culturala prezenta autoritatilor bucure?tene o statistica a tuturor localitatilor timocene.3 67 Tot atunci era trimis mare~alului ?i un memoriu a 6 romani reprezentand sate din Pozarevac ?i Morava, care trecusera . dandestin granita la 70 km. Sud de Turnu Severin, cu barca, pentru a cere ca: ,,sa ne avem ?i noi romanii timoceni libertatea noastra romaneasca ... solicitandu-va totodata sa desavar?iti eliberarea noastra a tuturor, de sub dominatia inca sarbeasca, intrand cu armata romana in Timoc ?i alipind tinuturile noastre la Patria Mama, Romania".3 68 Cu acea ocazie, delegatia i?i exprima ,,prinosul de recuno?tinta al tuturor familiilor acelor fii ai no~tri pentru a caror eliberare ati intervenit". Diversele autoritati romane~ti au urmarit • cu deosebita atentie derularea evenimentelor legate de soarta romanilor din imediata vecinatate a statului. Semnificativ din acest punct de vedere ni se pare a fi o sinteza elaborata de serviciul secret de informatii ?i inaintata conducatorului statului, la 30 iulie 1941. In raport se facea o apreciere corecta, in opinia noastra: ,,Populatia romaneasca din Valea 366 Idem, vol. 54, p. 124-127. 367 Ibidem, p. 109-112. 368 Idem, vol. 59, p. 96-97. 194 195
Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14:
• 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
t•·-·····• I fiind doar u
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
. ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 43 and 44:
Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111: , .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117: j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121: 7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123: ·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125: i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129: : i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131: Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133: I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?