Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

;:
r
'
I I
i
i
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
atunci ale Romaniei, in principal din spatiul din dreapta Dunarii, materialul
fiind trimis la Berlin ~i la Roma 361 . lntre altele, se cerea acolo:
,,b) un teritoriu romanesc recunoscut populatiei romane~ti de pe Valea
Timocului ~i a Vardarului, sau
c) un condominium, o consuveranitate germano-romano-italiana
( eventual bulgara) pentru regiunea Timocului, adica a fa~iei de-a lungul
granitei bulgare actuale pana la Belgrad, Nis, Skopje ~i in jos spre
Salonic. Un asemenea condominium a fost adoptat prin tratatul germano-roman
din 1918 privitor la Dobrogea, de~i era pamant romanesc;
cu atat mai mult ar putea fi deci adoptat intr-o regiune cu populatie
variata ~i in care pe langa populatia romaneasca sunt interese germane
~i italiene. Aceste formule ar asigura echilibrul in Balcani, ar apara
drepturile romanilor din regiune, ar separa masa sarba de cea bulgara ~i
ar ocroti linia Belgrad-Salonic, care capata o importanta tot mai mare
in noua situatie europeana (vechiul drum Morava-Vardar al lui Frederic
Barbarossa). "
~a cum am aratat, Romania nu a participat la ocuparea de teritorii
ale fostului stat iugoslav. La presiunile Berlinului, Romania a fost
insa nevoita sa recunoasca la 5 mai 1941 existenta nou formatului stat
denumit Statul Independent Croatia. Aceasta a determinat ca guvernul
iugoslav in exil sa rupa chiar de a doua zi relatiile diplomatice cu
Romania362. lntre timp se instituise la Belgrad un guvern de comisari
ai Serbiei, condus de Milan Acimovic ~i apoi de general Nedic, cu care
guvernul de la Bucure~ti a avut contacte diplomatice, ceea ce i-a permis
in conditii complexe sa ridice ~i o serie de probleme legate de Valea
Timocului, mai cu seama in conditiile in care nu s-au desfa~urat lucrarile
unei conferinte internationale, iar zona Timocului iugoslav a intrat
sub un dublu regim de ocupatie: german ~i bulgar.
Ulterior preocuparile pentru soarta Timocului, dar ~i a altor zone
balcanice locuite de romani, au continuat a fi prezente la Ion Antones-
361 Arhiva M. A. E., fond Germania, vol. 82, £ 271-276; parp.al in S. Brezeanu, Gh. Zbuchea,
op. cit. , p. 309-311.
362 A. Hilgruber, op. cit. , p. 163.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
cu. Cu ocazia intalnirii cu Adolf Hitler, cu 10 zile inainte de inceperea
campaniei eliberatoare in rasarit 363 , Antonescu i-a inaintat un memorandum
care a cuprins patru dosare:
,,1. Romanii din Banatul iugoslav, drepturile ~i cererile Romanilor din
Banat de a se anexa Romaniei.
2. Romanii din Timoc, situatia acestei populatii romane~ti compacte
~i legitima aspiratie de a se incorpora Romaniei.
3. Romanii Macedoneni, situatia etnica ~i aspiratiile acestei populatii.
4. Romanii transnistreni, distributia lor geografica ~i situatia lor teritoriala.
Guvernul roman considera ca o datorie - in ceasul cand viitorul politic
al Europei trebuie sa se intemeieze pe forte vitale, pe biologia popoarelor,
sa atragem atentiunea ca milioanele de romani din aceste teritorii
~i-au pastrat limba, familia, obiceiurile ~i structura etnica, ·de~i unele
n-au avut de multe secole (intre 3-12 secole) nici ~coli, nici biserici romane~ti,
iar cele mai multe din aceste populatii n-au avut niciodata
o suveranitate politica romaneasca ocrotitoare, ci au fost, dirp.potriva,
intotdeauna supuse unor suveranitati straine, desnationalizatoare ~i
opresatoare.
In ceasul cand reconstructia Europei se face pe baza fortelor vitale
autentice, Romania considera ca aceste populatii, cu istorica lor proba
de conservare vitala in contra tuturor vicisitudinilor, pot constitui un
element de serioasa considerare, mai ales fata de fenomenul european
al denatalitatei ~i asimilarilor.
Banatul este romanesc, Timocul este romanesc, mase compacte de
populatie balcanice sunt romane~ti.
Romania are convingerea ca justitia Fiihrerului va atribui aceste populatii
Romaniei, iar acolo uncle schimbul de populatii n-ar fi suficient
pentru Romanii balcanici, sa se organizeze regimuri de autonomie locala
pentru a le conserva fiinta de echilibru.
363 I. Calafeteanu, Romani la Hitler, Bucure~ti, 1999, p. 81 sq.
192
193