Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
1<br />
j<br />
·,<br />
i<br />
lati, n-au putut avea nici o viata culturala. Organizatiile lor econornice<br />
cooperative au fost intr-o stricta dependenta de organizatiile centrale<br />
sarbe~ti <strong>din</strong> Belgrad ~i urrnareau acela~i scop, sarbizarea. Fata de aceasta<br />
opresiune de or<strong>din</strong> national ~i economic ei au avut totu~i o aparenta<br />
libertate individuala.<br />
Singurul reazern in viata acestui popor a fost izvorul nesecat al taranirnii<br />
rornane~ti, care prin limba, traditiile ~i obiceiurile lor <strong>din</strong> stramo~i<br />
au pastrat entitatea romaneasca nealterata, <strong>din</strong> veac in veac. Aceasta<br />
regiune, locuita de peste 75% romani, a fost in intregime neglijata de<br />
stapanirea sarbeasca. Bogatiile in minereuri pe care le are au fost ~i sunt<br />
abia in mica rnasura exploatate, detinand totu~i un mare procent <strong>din</strong><br />
totalul exploatarilor efectuate de statul iugoslav. Fata de aceste bogatii,<br />
pe care le-a dat aceasta regiune romaneasca, asistenta centralista a Belgradului<br />
a fost aproape inexistenta. Ca rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Timoc, Morava ~i<br />
Craina ~i-au putut mentine nationalitatea se datoreaza ~i acestui fapt.<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Timoc traiesc singuri in satele lor, neamestecati cu populatia<br />
sarbeasca, care a fost adusa <strong>din</strong> Muntenegru ~i alte !egiun_i pur • • l<br />
sarbe~ti, cu scopul bine deterrninat al sarbizarii regiunii. In reahtate,<br />
rom<strong>anii</strong> ~i-au pastrat fiinta lor etnica in intregime, iar sarbii colonizati<br />
au trebuit sa invete limba autohtonilor romani.<br />
Aceasta regiune rornaneasca, populata cu peste 350.000 romani, este<br />
in primejdie de a fi atribuita Bulgariei, care in expansiunea ei imperialista<br />
nu cunoa~te limite. Bogatiile imense ale T.imocului ~i situatia lui<br />
geografica stimuleaza poftele bulgarilor ( ... )<br />
lntreg acest teritoriu, care trebuie alipit la Tara-Mama, are o intindere<br />
de cca. 20.000 km.p. ~i o populatie totala de peste 1.100.000 locuitori,<br />
<strong>din</strong>tre care 510.000 suflete, adica o puternica majoritate relativa sunt<br />
romani. Nurnarul sarbilor este de 390.000, insa o parte a lor, in special .<br />
in fostul Banat iugoslav, sunt voluntari colonizati de statul iugoslav in ' .·<br />
Banat, dupa 1920. Germ<strong>anii</strong> se ridica la cca. 130.000, iar ungurii abia<br />
ating cifra de 100.000 locuitori (. .. ).<br />
Suntem ferrn convin~i, Domnule General, ca Domnia-Voastra cu in-<br />
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ~================<br />
treg Guvernul veti reu~i, in aceste momente unice in istoria noastra, sa<br />
duceti la izbanda deplina imperativul romanesc de azi.<br />
Irnplorand pronia cereasca ca gandul de veacuri al celor mai oropsite<br />
populatii rornane~ti, sa vada cat mai curand zorile unei vieti nationale,<br />
va rugam sa primiti cu neclintit indemn fratesc ~i rornanesc ~i intregul<br />
nostru devotarnent". 355<br />
Memoriului i-a fost adaugata ~i o anexa, a9a cum am aratat deja. Intre<br />
altele, s-a cerut ca in Valea Timocului, prin grija preotului Gh. Suveica<br />
sa se creeze un consiliu national romanesc. Se rnai solicita interventia<br />
irnediata a autoritatilor romane9ti, in primul rand a guvernului,<br />
pe langa cornandamentul german <strong>din</strong> zona, in favoarea romanilor. Se<br />
solicitau de asemenea interventii pentru a se transporta in Valea Timocului,<br />
fara restrictii vamale 9i in conditii valutare favorabile, a unor articole<br />
de prima necesitate. Nu in ultimul rand, se solicita ,,o tipografie<br />
complet utilata pentru un ziar romanesc 9i subventionarea acestuia,<br />
care sa apara la Negotin".<br />
Memoriul respectiv a fost discutat cateva zile mai tarziu, respectiv<br />
la 3 mai 1941 la Predeal, intre delegatii romanilor <strong>din</strong> ex-Iugoslavia 9i<br />
generalul Antonescu; care ~i-a aratat intreaga bunavointa 9i preocupare<br />
pentru soarta romanilor banateni ~i timoceni. In acele saptamani<br />
preocuparile conducatorului statului roman pentru zona au fost o realitate<br />
permanenta. De altfel, el primise la 2, respectiv 5 aprilie, 1941<br />
pe generalul von Brauchitsch, reprezentantul Wehrmacht, respectiv pe<br />
von Neubacher, rninistrul Germaniei, cand refuzase intrarea in razboi<br />
irnpotriva Iugoslaviei. Atunci a afirmat ca Romania nu avea pretentii ~i<br />
ca anterior a intretinut relatii de prietenie cu statul iugoslav. Tot atunci<br />
9i-a exprimat ~i interesul pentru soarta romanilor <strong>din</strong> spatiul iugoslav.<br />
Astfel, generalul Ion Antonescu s-a opus in mod ferm intrarii armatei<br />
Ungariei in Banatul de Vest, avertizand chiar ca daca aceasta se va intampla,<br />
trupele romane vor prirni or<strong>din</strong> de a-i alunga pe componentii<br />
armatei hortiste35 6 •<br />
355 Parµal documentul a fost publicat de S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 311-313,<br />
unde sunt men~ionati ~i cei trei semnatari, respectiv Alexandro S. Butoarca, Adam Fi~tea,<br />
Gheorghe I. Suveica.<br />
356 Andreas Hilgruber, Relaµile germano-romane. 1938-1944, Bucure~ti, 1994, p. 162.<br />
188
Change language