Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

'
I,
Romanii din Nord-Estul Serbiei '.intre anii 1804-1948
se puteau atinge scopuri mai importante decat simpla expansiune teritoriala;
romanii timoceni atat din Iugoslavia cat ~i din Bulgaria au trebuit
sa fie salvati de la deznationalizare ( chiar ~i prin masura extrema
a colonizarii lor la nord de Dunare). Nu ~tim in ce masura autoritatile
antonesciene s-au ghidat dupa sugestiile Institutului Central de Statistica
in atitudinea lor fata de problema timoceana, dar au urmat in linii
mari aceste trei principii.
Chiar in timpul operatiunilor militare, respectiv la 14 aprilie, societatea
culturala Timoc a romanilor din Valea Timocului ~i dreapta Dunarii
a inaintat conducatorului statului roman un memoriu care in esenta a
cerut, a~a cum reiese din partea finala a acestuia: ,,in virtutea dreptului
de autodeterminare, romanii dintre Timoc ~i Morava (Valea Timocului
sau Craina) ~i romanii din Banatul iugoslav, uniti in acela~i gand ~i suflet,
cer conducatorului statului roman, generalul IonAntonescu, alipirea
la trupul Romaniei iubite, pe care o vor cinsti prin munca ~i virtute
osta~easca". 3 48
Principala dorinta exprimata de ei a fost aceea de a se uni cu Romania.
Intr-un prim memoriu din n aprilie, motivau necesitatea alipirii la
Romania, a pa_rtii din Valea Timocului detinuta de Serbia, prin faptul
ca respectivul teritoriu este locuit de o masa de romani ridicandu-se la
468.210 indivizi repartizati astfel: 380.109 in Moravska, 79.002 in Dunavska,
6.633 in Dravska ~i 2.145 in Zetska. Aceasta numeroasa populatie a
fost lipsita de ~coli ~i biserici in limba materna i~ orice contacte cu romanii
din Banatul iugoslav i-au fost oprite tocmai pentru a nu beneficia
de ~colile ~i bisericile romane~ti de acolo 349 • In urmatorul memoriu, din
14 aprilie, motivele care ar fi putut indreptati ~i determina Romania sa
procedeze la incorporarea teritoriului dintre Morava ~i Timoc erau analizate
in detaliu. Printre altele s-ar fi obtmut astfel avantaje economice .
considerabile: ,,Regiunea dintre Morava ~i Timoc este extrem de bogata. '
La Bor se afla vestitele mine de arama, care au constituit comoara Ser-
348 Arhiva M.A. E., fond 71, vol. 59, p. 14. Vezi ~i vol. 54, f. 5-7, un alt memoriu din 11 aprilie
349 Arhiva M.A. E., fond 71/1920-1944 Iugoslavia, vol. 54, f. 5-7
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ~=======~========
biei asupritoare. Nenumarate alte mine, ca sa nu mai vorbim de paduri
seculare sau vai manoase de cultivat, sunt in stapanirea Romanilor de
acolo. Anexarea regiunii ar aduce venituri enorme Statului Roman, ~i
nu cheltuieli". De asemenea s-ar fi indepartat perspectiva unei ocupatii
bulgare in zona: ,,Regiunea, avand o configuratie etnica nesarba, a atras
prin bogatia ei pe bulgari. In tot cursul istoriei moderne, bulgarii au
cerut anexarea regiunii contestandu-le sarbilor dreptul de a o stapani.
Pe trupul romanesc s-au dus targuieli de doua state nelatine, fara gand
ca populatia ce stapane~te terenul sa fie lasata sa-~i duca viata culturala
libera." 350 . Alaturi de problema timocenilor era prezentata ~i cea aromanilor
din Banatul ce se aflase intre hotarele iugoslave apreciindu-se ca:
,,1) Ei sunt a~ezati imediat in continuarea frontierei conventionale cu
Iugoslavia in masa compacta.
Aceasta regiune a fost atribuita Iugoslaviei, pentru a crea un spatiu
de aparare a Belgradului.
Despa_rtirea lor de Banatul romanesc este nedreapta $i a creat in sufletele
lor o revolta a carei intensitate s-a mentinut tot timpul. " 351
In final se lansa tin apel catre generalul Ion Antonescu in care se
sublinia dorinta de tinire a celor doua grupuri de romani cu Romania
precum ~i vointa lor de a aqiona impreuna pentru infaptuirea acestui
ideal: ,,in virtutea dreptului la autodeterminare, Romanii dintre Timoc
~i Morava (Valea Timocului sau Craina) ~i Romanii din Banatul iugoslav,
uniti in acela~i gand ~i suflet, cer conducatorului statului Roman,
generalului Ion Antonescu, alipirea la trupul Romaniei iubite, pe care o
vor cinsti prin munca ~i virtute osta~easca". 35 2
Un nou memoriu, din 29 aprilie, relua in mare parte argumentele
celor care il precedasera incheindu-se cu o noua cerere de unire. Aduce
insa o noutate: poarta semnaturile reprezentantilor autorizati ai romanilor
din Banat ~i Timoc - Dr. Alexandru Butoarca, preot Adam Fi~tea
350 ,,Timocul", caiet II. an VIII, 1941, p. 53
351 Ibidem
352 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 127.
185