Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
lavia sa imparta~easca aceea~i soarta cu cea a Greciei ~i sa fie invadata
de armatele sale343
Dupa o campanie uluitor de scurta, desfa~urata intre 6 f?i 17 aprilie,
Iugoslavia a fost desfiintata, pe ruinele ei ridicandu-se o noua realitate
politica, cea impusa de cuceritori.
Italia a anexat Carniola ~i coasta Dalmatiei controland in acela~i timp
~i Muntenegru. Albania aflata sub ocupatie italiana a ca.pa.tat portiuni
din Macedonia ~i Muntenegru precum ~i Kosovo. Ungariei i-au revenit
Backa f?i Baranja precum ~i cateva teritorii mai mici, iar Bulgariei,
cea mai mare parte a Macedoniei. Germania a luat Stiria. De asemenea
controla Serbia in care mentinea importante efective militare f?i al carei
guvern, condus de generalul Milan Nedic, fusese instituit de catre
ocupanti ~i actiona sub atenta supraveghere a acestora. Banatului i s-a
acordat un statut autonom, rolul predominant in administrarea sa revenind
populatiei germane. Croatia a devenit independenta inca de la
10 aprilie. Noua formatiune statala detinea ~i Bosnia ~i Hertegovina ~i
era condusa de guvernul marioneta al lui Ante Pavelic 344 .
Amplele transformari suferite de fostul stat iugoslav nu puteau lasa
indiferenta Romania pentru care situatia aparte creata in tara vecina
constituia un prilej de a obtine avantaje pentru numeroasa populatie
romaneasca de acolo, dar insemna in aceea~i masura un intemeiat motiv
de ingrijorare din cauza posibilitatii ca teritoriul locuit de aceasta
populatie sa ajunga in posesia Ungariei (Bana~ de Vest) ~i Bulgariei
(Valea Timocului) sub a caror stapanire soarta acestor romani era de
a~teptat sa fie dintre cele mai neplacute.
In acela~i timp romanii traitori in fragmentele fostei Iugoslavii au
considerat ca Ii se ofera o nesperata ocazie de a se uni cu Romania sau
in eel mai rau caz de a primi drepturile fundamentale care le fusesera
refuzate pana atunci de autoritatile de la Belgrad. De asemenea, erau'
con~tienti de pericolul de a·schimba dominatia sarba cu cea maghiara
343 Barbara Jelavich, lstoria Balcanilor, vol. 1-2, Ia~i, Institutul European, 2000, vol. 2, p.
215-216.
344 Barbara Jelavich, op. cit., vol. 2, p. 238-240.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
sau bulgara. Se observa ca interesele lor au coincis pana la un punct
cu cele ale Romaniei, existand totu~i ~i unele diferente pe care le vom
analiza in cele ce urmeaza.
Modificarile suferite pe harta Peninsulei Balcanice in primavara
anului 1941, de~i radicale, nu au fost cu siguranta surprinzatoare pentru
guvernantii de la Bucure~ti. Exista un studiu al Institutului Central
de Statistica intitulat ,,Problema romanilor din Iugoslavia': realizat in
octombrie 1940, in care erau propuse autoritatilor o serie de actiuni in
legatura cu partea locuita de romani a Banatului sarbesc, precum ~i
cu Valea Timocului ,,in cazul unei deplasari de catre Axa a frontierelor
Iugoslaviei in cursul razboiului actual". 345 Autorii studiului erau de
parere ca teritoriile amintite ,,pot fi cerute de Romania iar la sfar~itul
razboiului, la momentul unei definitive organizari a Europei de Sud­
Est, teritoriile acestea pot servi drept contributie romaneasca intr-un
schimb triunghiular de populatie ~i teritorii intre Iugoslavia, Ungaria
f?i Romania, in cadrul caruia Ungaria sa-i retraga pe secui in teritoriile
cedate ei de Iugoslavia in schimbul evacuarii de catre Romania a
teritoriilor romane~ti de pe malul drept al Dunarii"3 46 . Timocenii din
Bulgaria ar fi putut fr punctul de plecare pentru o eventuala revizuire a
Tratatului de la Craiova sau chiar pentru uh schimb de populatie care
sa-i implice ~i pe bulgarii din Basarabia daca aceasta provincie ar fi fost
redo bandita_347.
Documentul citat mai SUS indica faptul ca, incepand eel putin cu
luna octombrie a anului 1940, in cercurile oficiale romane au inceput
sa se delimiteze, cu claritate, cateva principii referitoare la modul de a
trata chestiu:nea timoceana: aceasta nu trebuia abordata decat tinand
seama de principalul tel al politicii externe romane~ti a acelei perioade
- atenuarea sau chiar anularea efectelor cedarilor teritoriale din 1940;
nu urma sa se procedeze la o anexare a Va.ii Timocului decat daca astfel
345 DANIC, fond Stoica Vasile, dosar 1/155, f. 87
346 Ibidem, f. 87-88
347 Ibidem, f. 88
182
183
.I
ii.