Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Razboaielor Romano-Dace. Am amplasat in anul 2006 o Placa Memoriala in limbile sarba ~i romana, marcand evenimentul. Istoricul s-a implicat, onorandu-i;;i numele - Traian -, fiind la inaltime ca fauritor de fapte care vor deveni ~i ele istorie. Dr. Victor Craciun Pre$edintele Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni ,· Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= INTRODUCERE D in punct de vedere geografic, romanii timoceni, care traiesc in zona nord-estica a Serbiei actuale, sunt marginiti de raurile Morava la vest, Timoc la est i;;i fluviul Dunarea in partea nordica. Acolo ei sunt impra~tiati in patru judete: Pozarevac, Morava, Craina i;;i Bor (in trecut Timoc). Ei sunt stabiliti in aproape 300 de localitati, ora~e i;;i sate. Precizam de la bun inceput ca termenul de timocean, contine in fapt o localizare, are o conotatie geografica i;;i nu desemneaza o realitate etnica distincta. Trecutul istoric al timocenilor dinainte de epoca moderna ~i incorporarea lor intre frontierele statului sarb a fost complex. Unele sapaturi arheologice atesta prezente umane in aceasta zona cu destule conditii naturale prielnice inca din perioada neolitica. in mileniul I inaintea erei noastre in aceasta zona erau raspanditi tracii, fiind meilJionate mai multe triburi intre care i;;i eel al tribalilor, folosit mai apoi. i;;i in Evul Mediu ~i chiar mai recent pentru desemnarea populatiei de acolo. in conditii complexe zona a fost ocupata treptat i;;i incorporata de catre romani in Imperiul lor, la inceputul secolului I cl.Hr. cand Dunarea inferioara a devenit o frontiera intre Roma i;;i lumea barbara, respectiv intre tracii sud-dunareni i;;i fratii lor daco-getii din nordul fluviului. In urma razboaielor de cucerire, duse de imparatul Traian impotriva regelui Decebal intre anii 101-106 cl.Hr. s-a constituit ~i Dacia Romana, vecina cu Moesia. Cu acelea~i mijloace ~i intensitate de-o parte i;;i de alta a Dunarii s-a desfa~urat un intens proces de romanizare, ce a durat mai multa vreme in spatiul sud-dunarean, cu implicarea directa a autoritatilor romane. In acest fel, atat in spatiul carpatic, cat ~i in cea mai mare parte a celui balcanic, s-a format romanitatea orientala care treptat, in primele veacuri ale Evului Mediu, s-a transformat, in buna 16 17
F Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 parte, in poporul roman, in timp ce o alta parte a acestuia a fost slavizata. _fu;;a cum s-a subliniat in repetate randuri in ~tiinta, aria etnogenezei romane~ti a cuprins nu numai teritoriul actual al statului roman, ci ~i zone mai intinse sau mai restranse din spatiul balcanic uncle au aparut, intre altii, componenti_i sudici ai romanitatii, precum aromanii, meglenoromanii ~i istroromanii. Din acest punct de vedere cazul romanilor timoceni, locuitori in spatiul balcanic este oarecum aparte. Numeroase dovezi confirma ideea mai veche ca zona Timocului a fost una dintre cele in cares-a format poporul roman ~i limba sa proprie. Spre deosebire insa de ceilalti romani balcanici ce i~i au fiecare dialectele lor proprii, romanii timoceni sunt vorbitori ai dialectului daco-roman, existand destule asemanari lingvistice ale graiului vorbit de ei cu eel vorbit de cei ce traiau in Oltenia sau Banat, cu care de altfel s-au aflat in contacte vechi ~i cu permanenta in timp. k;iadar, consideram ca de la perioada romana, in existenta autohtonilor de acolo a existat o continuitate neintrerupta, de la stapanirea romana ~i apoi bizantina, in perioada migratiilor ce au afectat mai putin zona, a statelor medievale balcanice ~i a turcocratiei. In fapt, din punct de vedere demografic in zona timoceana s-au suprapus trei straturi. Alaturi de continuatorii romanicilor ce au pastrat prin veacuri propria lor identitate prin trasformarea in romani, au aparut grupuri de alti romani, respectiv aromani, proveniti dinspre sud, zona timoceana fiind, de altfel ~i una de contact, de legatura, intre ro_manitatea nord-dunareana ~i cea din inima Peninsulei Balcanice. Nu poate fi ignorata 9i prezenta in spatiul balcanic a urma~ilor unor grupuri provenind dinspre nord, din Oltenia 9i Banat, intre altele ~i datorita faptului ca batranul fluviu nu a fost nicicand un hotar, ci mai degraba o axa nationala romaneasca. ~tirile despre imprejurarile istorice medievale ale zonei timocene ,. sarace, lipsind chiar pentru lungi perioade de timp. In zona s-au fa. cut simtite efectele invaziei slavilor 9i mai apoi a bulgarilor, respectiv a expansiunii acestora in vremea haganatului ~i apoi a primului tarat Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================= bulgar. Zona a fost disputata de franci ~i de bulgari care au rem~it sa-l?i mentina stapanirea asupra lor. La inceputul secolului XI, intregul spatiu balcanic, deci l?i tinuturile timocene a\l revenit sub autoritatea bizantina ~i locuitorii au fost incadrati, dupa toate probabilitatile, in Thema Belgradului, unii ramanand ~i in Thema Patristrion. $tiri despre zona timoceana apar apoi in secolul XII cand, conform unor ~tiri, componentii celei de-a treia cruciade, in drumul lor de la Belgrad spre Constantinopol, au trecut prin zona Timocului, uncle au fost atacati de romani (vlahi) l?i au suferit importante pierderi. La putina vreme dupa aceea, Ionita eel Frumos, eel deal treilea monarh al statului romano-bulgar, aparut in n85, a incadrat zona timoceana in statul sau. In veacurile XIII-XIV situatia politica in Balcani a fost complexa. Cel de-Al doilea tarat bulgar succedand Asane~tilor s-a destramat ~i in zona Vidinului s-a inchegat un nou stat, in componenta caruia a intrat ~i zona timoceana. In paralel, statul sarb s-a aflat atund, in timpul imparatului Stefan Dusan, in maxima expansiune teritoriala, atingand pentru prima data l?i marginea zonei timocene, care s-a afla:t vremelnic ~i sub suzeranitatea regelui Ungariei, Ludovic eel Mare. In ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, pana dupa infrangerea cruciatilor la Nicopole in 1396, otomanii au cucerit spatiul de la sud de Dunare, pana in apropiere de Belgradul intrat sub suzeranitate maghiara. Zona timoceana a intrat a~adar sub stapanire otomana. In urmatoarea etapa, cea a inceputurilor turcocratiei in zona, doi dintre cei mai de seama sultani otomani, Mahomed al II lea Cuceritorul l?i Soliman I Magnificul au dat acte speciale privind zona timoceana. Otomanii au preluat unele din realitatile mai vechi. Romanii au cunoscut in acea perioada o oarecare autonomie locala, comunitatile romane~ti ocupand o pozitie speciala in cadrul Imperiului. k;iezarile uncle acel?ti romani erau majoritari erau conduse de 9efi proprii, confirmati de autoritatile otomane. Erau folosite l?i reglementarile lor proprii, izvoarele otomane mentionand expres, ca 9i alte do- 18 19
- Page 1 and 2: ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
- Page 3 and 4: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 5 and 6: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 7: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
- Page 15 and 16: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 17 and 18: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 57 and 58: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
F<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
parte, in poporul roman, in timp ce o alta parte a acestuia a fost slavizata.<br />
_fu;;a cum s-a subliniat in repetate randuri in ~tiinta, aria etnogenezei<br />
romane~ti a cuprins nu numai teritoriul actual al statului roman, ci ~i<br />
zone mai intinse sau mai restranse <strong>din</strong> spatiul balcanic uncle au aparut,<br />
intre altii, componenti_i sudici ai romanitatii, precum arom<strong>anii</strong>, meglenorom<strong>anii</strong><br />
~i istrorom<strong>anii</strong>. Din acest punct de vedere cazul romanilor<br />
timoceni, locuitori in spatiul balcanic este oarecum aparte. Numeroase<br />
dovezi confirma ideea mai veche ca zona Timocului a fost una <strong>din</strong>tre<br />
cele in cares-a format poporul roman ~i limba sa proprie. Spre deosebire<br />
insa de ceilalti romani balcanici ce i~i au fiecare dialectele lor proprii,<br />
rom<strong>anii</strong> timoceni sunt vorbitori ai dialectului daco-roman, existand<br />
destule asemanari lingvistice ale graiului vorbit de ei cu eel vorbit de<br />
cei ce traiau in Oltenia sau Banat, cu care de altfel s-au aflat in contacte<br />
vechi ~i cu permanenta in timp.<br />
k;iadar, consideram ca de la perioada romana, in existenta autohtonilor<br />
de acolo a existat o continuitate neintrerupta, de la stapanirea romana<br />
~i apoi bizantina, in perioada migratiilor ce au afectat mai putin<br />
zona, a statelor medievale balcanice ~i a turcocratiei. In fapt, <strong>din</strong> punct<br />
de vedere demografic in zona timoceana s-au suprapus trei straturi.<br />
Alaturi de continuatorii romanicilor ce au pastrat prin veacuri propria<br />
lor identitate prin trasformarea in romani, au aparut grupuri de alti romani,<br />
respectiv aromani, proveniti <strong>din</strong>spre sud, zona timoceana fiind,<br />
de altfel ~i una de contact, de legatura, intre ro_manitatea nord-dunareana<br />
~i cea <strong>din</strong> inima Peninsulei Balcanice. Nu poate fi ignorata 9i prezenta<br />
in spatiul balcanic a urma~ilor unor grupuri provenind <strong>din</strong>spre<br />
nord, <strong>din</strong> Oltenia 9i Banat, intre altele ~i datorita faptului ca batranul<br />
fluviu nu a fost nicicand un hotar, ci mai degraba o axa nationala romaneasca.<br />
~tirile despre imprejurarile istorice medievale ale zonei timocene ,.<br />
sarace, lipsind chiar pentru lungi perioade de timp. In zona s-au fa.<br />
cut simtite efectele invaziei slavilor 9i mai apoi a bulgarilor, respectiv<br />
a expansiunii acestora in vremea haganatului ~i apoi a primului tarat<br />
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =================<br />
bulgar. Zona a fost disputata de franci ~i de bulgari care au rem~it sa-l?i<br />
mentina stapanirea asupra lor.<br />
La inceputul secolului XI, intregul spatiu balcanic, deci l?i tinuturile<br />
timocene a\l revenit sub autoritatea bizantina ~i locuitorii au fost incadrati,<br />
dupa toate probabilitatile, in Thema Belgradului, unii ramanand<br />
~i in Thema Patristrion. $tiri despre zona timoceana apar apoi in secolul<br />
XII cand, conform unor ~tiri, componentii celei de-a treia cruciade,<br />
in drumul lor de la Belgrad spre Constantinopol, au trecut prin zona<br />
Timocului, uncle au fost atacati de romani (vlahi) l?i au suferit importante<br />
pierderi. La putina vreme dupa aceea, Ionita eel Frumos, eel deal<br />
treilea monarh al statului romano-bulgar, aparut in n85, a incadrat<br />
zona timoceana in statul sau.<br />
In veacurile XIII-XIV situatia politica in Balcani a fost complexa.<br />
Cel de-Al doilea tarat bulgar succedand Asane~tilor s-a destramat ~i<br />
in zona Vi<strong>din</strong>ului s-a inchegat un nou stat, in componenta caruia a intrat<br />
~i zona timoceana. In paralel, statul sarb s-a aflat atund, in timpul<br />
imparatului Stefan Dusan, in maxima expansiune teritoriala, atingand<br />
pentru prima data l?i marginea zonei timocene, care s-a afla:t vremelnic<br />
~i sub suzeranitatea regelui Ungariei, Ludovic eel Mare.<br />
In ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, pana dupa infrangerea<br />
cruciatilor la Nicopole in 1396, otom<strong>anii</strong> au cucerit spatiul de la sud de<br />
Dunare, pana in apropiere de Belgradul intrat sub suzeranitate maghiara.<br />
Zona timoceana a intrat a~adar sub stapanire otomana. In urmatoarea<br />
etapa, cea a inceputurilor turcocratiei in zona, doi <strong>din</strong>tre cei mai<br />
de seama sultani otomani, Mahomed al II lea Cuceritorul l?i Soliman I<br />
Magnificul au dat acte speciale privind zona timoceana. Otom<strong>anii</strong> au<br />
preluat unele <strong>din</strong> realitatile mai vechi.<br />
Rom<strong>anii</strong> au cunoscut in acea perioada o oarecare autonomie locala,<br />
comunitatile romane~ti ocupand o pozitie speciala in cadrul Imperiului.<br />
k;iezarile uncle acel?ti romani erau majoritari erau conduse de 9efi<br />
proprii, confirmati de autoritatile otomane. Erau folosite l?i reglementarile<br />
lor proprii, izvoarele otomane mentionand expres, ca 9i alte do-<br />
18<br />
19