Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

I
1
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Doilea Razboi Mondial traiau 150.000 de romani, majoritatea in zona
Timocului, cei de acolo fiind o masa compacta, identica prin costume,
traditii ~i limba cu cei din Oltenia, cu care constituiau astfel o unitate 337 .
Profesorul de geografie de la Universitatea din Bucure~ti, Nicolae M.
Popa, investiga situatia romanitatii din Craina, pe care o considera ca
fiind o veriga a spatiului etnic romanesc 338 . Pornind de la aceea~i idee a
Dunarii de jos cu amandoua malurile romane~ti, sublinia ca ,,in triunghiul
de rauri Dunare-Morava-Timoc, iar spre sud pana catre Ni~, traie~te
un grup compact in mijloc, mai petecit pe margini, de cateva sute
de mii de romani. Ei sunt autohtoni aici, intrucat intreg tinutul Crainei
- vechea Dacie Aureliana - ca ~i cea mai mare parte a Daciei Traiane,
constituie vatra de formare a poporului roman. El completa imediat cu
scopul investigatiei sale: ,,Sarbii mcearca sa demonstreze ca romanii
sunt aici veniti din nordul Dunarii; ca, in fine, romanii numerice~te
sunt putini, majoritatea fiind sarbi romanizati. In cele urmatoare ne
vom stradui sa aratam netemeinicia alegatiunilor sarbe~ti ~i sa dovedim
ca tinutul Crainei este un colt de tara romaneasca, iar romanii sunt aici
foarte numero~i".
In continuare el analizeaza critic argumente ~i afirmatn ale unor
cercetatori sarbi, precum B. Jaksic, B. Karie, J. Erdeljanovic, J. Cvijic,
aratand netemeinicia afirmatiilor lor privind stabilirea recenta a unor
romani din stanga Dunarii, in Craina. El credea ca ~i la rasarit de raul
Timoc, in teritoriul bulgar, romanii - in numar de 65.000, dupa aprecierea
lui - erau o continuare a celor din Serbia. Au fost luate apoi pe rand
si chiar fixate schematic, pe ha.qi sugestive, datele diverselor statistici
( cele mai multe serios falsificate) mtocmite de Belgrad. A publicat ~i un
inventar al localitatilor pur romane~ti sau a celor cu populatie mixta.
Astfel, in opinia sa, 49 de sate erau romane~ti. In alte n4 sate, romanii
alcatuiau mai mult de 51% din populatie, iar in alte 41 convietuiau cu ,·
sarbii. Deci, prezenta lor putea fi inregistrata in peste 200 de a~ezari.
. :-;-.) :­
....... ( :
-·~rr
-~;:-:;
....... ;,.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===~============
Cateva concluzii incheiau studiul invatatului:
,,1. Din punct de vedere istoric, prima populatie a Crainei a fost 0
populatie dacica romanizata. Este definitiv stabilit ca tinutul Crainei
a fa.cut parte din vatra straromana, adica din teritoriul pe care neamul
romanesc s-a format.
2. Din punct de vedere etnic, Craina este mai presus de orice discutie
- fiind unanim recunoscut pamant etnic romanesc.
3. Din punct de vedere politic, numai pe consideratiuni de aceasta
natura, ~i in lipsa altor competitori la vremea aceea, Craina s-a trezit
acum 100 de ani prinsa intre granitele Serbiei".
Secretarul Societatii Academice Dacia Aureliana ~i redactorul publicatiei
acesteia, ,,Timocul': publica un amplu studiu: ,,Romanii din Iugoslavia.
Istoric ~i evolutie demografica". 339 Florea Florescu analiza toate
statisticile sarbe~ti, incepand cu eel din 1846, primul recensamand
in care romanii din Craina apareau distinct in raport cu sarbii. Urmau
apoi, pe judete ~i plase, a~ezare cu a~ezare, situatia deinografica a romanilor
timoceni.
Cateva consideratii finale sunt deosebit de importante: ,,Dintre toate
ta.rile din sudul Dunarii, Iugoslavia cuprinde eel mai mare numar de
romani in masa compacta, dar care au fost lipsiti in tot acest timp de
cele mai elementare drepturi culturale ~i nationale. Cat de evidente neau
aparut toate omisiunile din statisticile oficiale sarbe~ti cu privire la
existenta ~i numarul real al romanilor din Serbia, iar mai tarziu din Iugoalavia
marita, incat pentru cercetatorul ~i omul de ~tiinta sunt fapte
graitoare".
337 C. Noe, M. Popesco Spineni, Les Roumains en Bulgarie, Craiova, 1939, p. 87-88.
338 Revista geograficii. romanii., an. IY, 1941, fasc. II-III, p.132.
339 Ti_mocul~ Revistii. de luptii. national-culturalii., an. VIII (1941), caietul I, p. 7-49. In fapt,
maten~ul sau completa pe eel ce aparuse in anul precedent in aceea~i revista, Timocul,
respectiv, VII, 1940, sub semnatura Sandu Crsitea, ~i intitulat ,,Romanii dintre Morava ~i
Timoc", unde autorul aprecia ca in 1940 traiau acolo cca. 450.000 de romani.
174
175