Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

carti romane~ti cu caracter ~tiintific.
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
6. Avand in vedere ca bulgarii din Cadrilater, la un numar de cca.
200.000 locuitori, au doua licee (Silistra ~i Bazargic) 9 i mai multe 9 coli
primare, iar noi, la acela9i numa.r de locuitori romani, in Valea Timocului,
nu avem absolut nici o ~coala., cerem infiintarea de ~coli romane 9
ti
in Valea Timocului bulga.resc, pentru ca populatia de acolo sa-~i poata
face cultura in limba materna. conservandu-~i astfel nationalitatea".33°
Aceea~i societate inainta un memoriu, la 13 ianuarie 1937, privind
intreaga situatie a romanilor timoceni, de pe ambele pa.fti ale granitei
iugoslavo-bulgare. Se fa.cea o scurta. prezentare a a~eza.rii teritoriale 9
i
un istoric, afirmandu-se ideea autohtoniei ~i continuita.tii lor, inca. din
timpurile Imperiului Roman. Se aprecia ca atunci, la inaintarea memoriului,
in Timoc existau peste 300 de a9eza.ri romane~ti, insumand
500.000 suflete ,,adica. 150.000 in Timocul bulga.resc ~i 350.000 in eel
sarbesc".331
S-a ara.tat ca in acest spatiu, spre deosebire de ceea ce fusese in trecut,
,,nu exista. nici o 9coala 9i nici biserica. romaneasca.". S-a exemplificat
apoi prin o serie de cazuri din judetele Vidin, Plevna etc., prigonirea in
cele mai diverse forme ale romanilor - interna.ri, deporta.ri, amenzi etc.
Au fost enumerate 9i unele ma.suri impotriva studentilor care studiau
in Romania Mare. Au fost expuse cateva cereri minime, care puteau fi
satisfa.cute doar cu concursul autorita.tilor romane, respectiv eliberarea
celor retinuµ, anularea amenzilor, reintegrarea in slujbe a celor destituiti.
S-a fa.cut o intreaga. pledoarie pentru libertatea folosirii limbii
romane 9i chiar s-a aratat, in incheiere, ca nu era exclus, intr-un viitor,
chiar o reactie violenta in masa. a romanilor oprimati.33 2
Realitatile cuprinse in repetatele memorii ale Societatii Academice
DaciaAureliana. au fost confirmate ~i de alte rapoarte sau relata.ri venite .
la Bucurei;;ti, de la persoane avizate i;;i informate.- Deosebit de impor- '
330 Ibidem, p. 289-290.
331 Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romanii timoceni, vol. I, p.83.
332 Ibidem, p. 85-86.
-· ~
Ir
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOV1CI =================
tante din acest punct de vedere sunt unele din scrierile diplomatului
Vasile Stoica. Acesta se aflase in post ca ministru in Albania 9i Bulgaria,
9 i in general cuno 9tea bine realitatile romanita.tii balcanice, despre care
a scris multe materiale. ln martie 1930, el trimitea de la Sofia o analiza
comparata, intitulata: ,,Minoritatea romana din Bulgaria ~i minoritatea
bulgara din Romania".333 El ara.ta, intre altele, ca romanii din Bulgaria
nu aveau nici o ~coala. de stat ( cele 2, din Sofia 9i Gorna Djumaia, erau
ale statului roman). Nu aveau ziare ~i carti tipa.rite in limba lor. Se arata
ca le era interzis a folosi limba materna. Sunt enumerate diversele masuri
legislative luate impotriva lor, la care se adauga a9ezarea de coloni9ti
ca agenti ai autoritatilor.
Comparativ se arata ca in Romania bulgarii aveau 4 licee, cu 53 de
profesori, ~i 3 gimnazii, cu 14 profesori, precum ~i 7 ~coli primare cu 70
de inva.tatori. Ei se bucurau de asemenea, in Romania, de oficierea slujbelor
in limba bulgara, in numai putin de 21 de localitati. ln Cadrilater
apareau 8 ziare sau reviste bulgare. Erau acestea realitati care infirmau
astfel acuzele de la Sofia fata de autorita.tile romane9ti ~i justificau, in
opinia sa, actiuni in favoarea fratilor din dreapta Dunarii.
ln jurul anului 1940, in Romania au fost intreprinse o serie de cercetari
speciale, unele cu caracter confidential, ~i au fost publicate o serie
de scrieri despre realitatile din spatiul timocean, acolo uncle locuiau
din vremuri stra.vechi, romani.
La puµna. vreme dupa disparitia invatatului G.Valsan, era publicata
conferinta µnuta de acesta la 10 martie 1921, intitulata. ,,Romanii din
Serbia".334 G.Valsan cunoscuse indeaproape, inainte de Primul Razboi
Mondial situaµa romanilor timoceni pentru drepturile carora, de altfel,
actionase ~i la Paris, cu ocazia conferintei desfa.~urate acolo la sfar~itul
primei conflagratii mondiale33 5.
333 Idem, vol. II, p. 54-61.
334 Buletinul Societatii Regale romdne de Geografie, LV1, 1937, republicata in Gh. Zbuchea,
C. Dobre, Romdnii timoceni, vol III, p.139-152.
• 335 Despre romanii timoceni G. Valsan a mai publicat: Romdnii din Craina Serbiei, in
Anuarul de Geografie ~i Antropologie, an. II, Bucure~ti, 19u; Romanii din Bulgaria $i Serbia
170
171