Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

23.11.2023 Views

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 sori, majoritatea fiind de origine etnica bulgara. De asemenea, arata ca . numai in zona Dobrogei existau ~ase ~coli primare ~i apareau numeroase ziare ~i reviste ~i se oficia slujba bisericeasca in limba bulgara in peste 30 de laca~uri de cult. ln opozitie cu o astfel de situatie, minoritatea romana din Bulgaria nu avea nici o ~coala proprie ( cazul ~colilor romane din Sofia ~i Jubaia era deosebit intrucat acestea erau proprietatea statului roman intretinute cu contributia financiara de la Bucure~ti). Se mai arata ca: ,,romanii nu au nici un ziar ~i nici o carte nu se tipare~te in ,;; limba lor" 312 . Erau enumerate ~i alte aspecte legate de situatia elemen- ' tului romanesc peste Dunare: ,,ln carciumi ~i in alte localuri din satele romane~ti se afi~eaza ca este oprit a se vorbi romane~te ... In gradinitele de copii ~i in ~colile din regiunea Vidinului, sunt lipite pe pereti afi~e cerand sa se vorbeasca numai limba bulgareasca; midi infractori sunt batuti ~i toti invatatorii bulgari de nationalitate romana au fost inlocuiti pe ziua de 15 septembrie 1928. Romanii nu se pot adresa in limba lor autoritatilor sate~ti, caci sunt batuti ~i dati afara. Toti romanii sunt nevoiti a-~i bulgariza numele lor de familie, iar pentru bulgarizarea numelor de botez s-a fa.cut un regulament spedal.313 Aceea~i situatie apare ~i in alte documente ale vremii care se refera la elementul romanesc din Timocul bulgaresc_. Mentionam acest aspect intrucat lipsesc ~tirile despre tratamentul minoritatii romane~ti din ::, Timocul sarbesc, iar regimul romanilor din partea apuseana ~i rasari-:- { teana a Timocului a fost identic. Astfel de realitati erau de altfel evo-

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948 unui fost ofiter in armata romana, C. Dinculescu. In 1934 acesta a desfal?urat o actiune in zona Timocului sarbesc, insistand intre altele ca romanii de acolo sa-l?i trimita copiii fie la l?COlile romanel?ti din Banat, fie la liceul romanesc din Sofia. Cu aceea ocazie a fost adoptata l?i o hotarare: ,,delegatii poporului roman din Valea Timocului l?i Homoliei, in numele celor 1.200.000 de romani imputernicesc pe domnul Stefan I. Dulcanescu sa-i reprezinte inaintea guvernului roman, a Ligii Natiunilor l?i oricarei alte instante juridice. De asemenea, investesc pe domnul · Dulcanescu cu cele mai depline puteri de a proceda cum crede ca e mai bine pentru a le apara interesele. Imputernicitul se obliga a nu trada niciodata cauza. 318 Fiind expulzat din spatiul iugoslav, acela~i Dinculescu s-a dus in Timocul bulgaresc avand un rol important in cre~terea numarului de copii care au luat drumul capitalei bulgare sau au trecut Dunarea pentru a face studii in limba romana..3 1 9 In contextul problemelor complexe cu care se confrunta Romania in 1940, in cadrul Ministerului de Externe au fost intocmite mai multe materiale sintetice privind evolutia cauzei romane~ti.32° Erau enumerate astfel diversele tratative purtate in intreaga perioada interbelica cu reprezentantii autoritatilor de la Sofia care s-au soldat cu e 9 ecuri, populatia de acolo avand a suferi tot timpul din partea autoritatilor statului vecin. Cateva din concluziile materialului intocmit de diplomatul A., incheiat la 16 iulie 1940, merita a fi consemnate pentru ca ele au in opinia noastra o anume semnificatie ~i pentru cazul romanilor din Timocul sarbesc. ,,Cercetarea dosarelor acestui departament ne

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

sori, majoritatea fiind de origine etnica bulgara. De asemenea, arata ca .<br />

numai in zona Dobrogei existau ~ase ~coli primare ~i apareau numeroase<br />

ziare ~i reviste ~i se oficia slujba bisericeasca in limba bulgara in peste<br />

30 de laca~uri de cult. ln opozitie cu o astfel de situatie, minoritatea<br />

romana <strong>din</strong> Bulgaria nu avea nici o ~coala proprie ( cazul ~colilor romane<br />

<strong>din</strong> Sofia ~i Jubaia era deosebit intrucat acestea erau proprietatea<br />

statului roman intretinute cu contributia financiara de la Bucure~ti). Se<br />

mai arata ca: ,,rom<strong>anii</strong> nu au nici un ziar ~i nici o carte nu se tipare~te in ,;;<br />

limba lor" 312 . Erau enumerate ~i alte aspecte legate de situatia elemen- '<br />

tului romanesc peste Dunare:<br />

,,ln carciumi ~i in alte localuri <strong>din</strong> satele romane~ti se afi~eaza ca este<br />

oprit a se vorbi romane~te ...<br />

In gra<strong>din</strong>itele de copii ~i in ~colile <strong>din</strong> regiunea Vi<strong>din</strong>ului, sunt lipite<br />

pe pereti afi~e cerand sa se vorbeasca numai limba bulgareasca; midi<br />

infractori sunt batuti ~i toti invatatorii bulgari de nationalitate romana<br />

au fost inlocuiti pe ziua de 15 septembrie 1928.<br />

Rom<strong>anii</strong> nu se pot adresa in limba lor autoritatilor sate~ti, caci sunt<br />

batuti ~i dati afara.<br />

Toti rom<strong>anii</strong> sunt nevoiti a-~i bulgariza numele lor de familie, iar<br />

pentru bulgarizarea numelor de botez s-a fa.cut un regulament spedal.313<br />

Aceea~i situatie apare ~i in alte documente ale vremii care se refera la<br />

elementul romanesc <strong>din</strong> Timocul bulgaresc_. Mentionam acest aspect<br />

intrucat lipsesc ~tirile despre tratamentul minoritatii romane~ti <strong>din</strong> ::,<br />

Timocul sarbesc, iar regimul romanilor <strong>din</strong> partea apuseana ~i rasari-:- {<br />

teana a Timocului a fost identic. Astfel de realitati erau de altfel evo-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!