Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
mai prin astfel de presiuni guvernul bulgar putand fi convins sa faca
vreo concesie 304 .
In 1934 guvernul roman a fa.cut Bulgariei un set de propuneri pentru
rezolvarea diferendelor legate de chestiunea minoritara. Romania accepta
ca limba bulgara sa se predea 6 ore pe saptamana in no comune
cu populatie bulgareasca de pe teritoriul sau. In 60 de parohii avea sa se
foloseasca limba slavona. Era permisa infiintarea de biblioteci, societati
culturale, sportive, artistice in comunele locuite de bulgari iar publicatiile
venite din Bulgaria circulau liber pe teritoriul romanesc.
In schimb trebuia ca in 52 de comune romane~ti ( dintre ele faceau
parte ~i localitatile Balei, Vla~ca - Racovita, Bregova, Varf, Gumatarµ,
Ganzova, Tianoyti, Deleina, Capita.nut, Chirirnbeg, Cosova, Co~ava,
Topolovet, Borilovet, Colibi, Doini - Bosnac, Cutova, Stanotarn, Cali- ·'
nic, Molalia, Florentin, lasen, ~eu ~i Fundeni, toate din Valea Timocu- ~!
lui) din Bulgaria sa fie aplicate masuri identice. ,
Toate hotararile intrau in vigoare dupa semnarea unui acord bila- \
teral. Daca acesta nu s-ar fi semnat, partea romana avea sa desfiinteze \
orice institutie sau organizatie bulgareasca de pe teritoriul sau aplicand -;',,":.
astfel principiul reciprocitatii care fusese adoptat in relatiile dintre cele /'
doua state cu ocazia vizitei tarului Boris la Sinaia in ianuarie 193430 5. j
Ideea unui astfel de acord era respinsa in general in Bulgaria. Imediat }
dupa vizita tarului violentele impotriva romanilor s-au inmultit. ,,Liga /
ofiterilor in rezerva" a carei misiune in zon~ Vidinului era sa se com- _L
::I
porte ca instrument al deznationalizarii romanilor in folosul statului {
bulgar a trimis echipe care sa strabata satele romane~ti ~i sa-i oblige i{
prin amenintari pe tarani sa semneze o declaratie cum ca nu vor ~coala f
romaneasca.3° 6 .
In cele din tirma proiectatul acord nu s-a mai semnat, situatia timo-}
cenilor ramanand astfel neschimbata. Unul dintre cei mai aprigi opo::.~ i
304 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instrucp.unii, dosar 843/1933, f. 24-25.
305 $tefan Valcu, op. cit., p. 104.
306 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., doc. 2, p. 76.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
zanti ai incheierii acordului bilateral era ministrul bulgar al instructiunii,
generalul Ratleff care declara ca nu poate admite existenta bisericilor
~i ~colilor romane~ti caci s-ar crea astfel o problema romaneasca
pe malul drept al Dunarii 307 ~i ca pentru a evita aparitia unei astfel de
probleme este gata sa sacrifice ~colile ~i bisericile bulgare~ti din Romania3os.
Daca voiau totu~i sa studieze in limba romana, timocenii din Bulgaria
aveau doua posibilitati: fie sa treaca frontiera in Romania, cea ce
implica numeroase riscuri atunci cand se inapoiau (primeau amenzi
foarte mari, puteau fi condamnati la temnita grea)3° 9 , fie sa mearga la
Sofia uncle exista un gimnaziu romanesc, ridicat ulterior la rangul de
liceu, la insistentele lui Vasile Stoica. In viziunea sa romanii din Bulgaria
~i ,,in special cei din zona Vidinului" ar fi avut ~anse mai mari de a
accede la universitati dupa care, desavar~indu-~i studiile, s-ar fi intors
in satele lor ca adevarate elite conducatoare. In Romania nu se puteau
forma deoarece diplomele obtinute aici nu aveau valoare in Bulgaria
ceea ce ii determina pe multi sa nu se mai intoarca acasa3 10 . Liceul Institutului
Roman din Sofia a atras numero~i elevi din zona Viqinului, in
pofida faptului ca astfel ii starneau pe bulgari impotriva lor ~i a familiilor
lor. Ei au ajuns in scurta vreme sa-i depa~easca numeric pe aromani,
din randurile carora provenisera in cea mai mare parte elevii fostului
gimnaziu3 11 •
In anul 1930, Vasile Stoica prezenta o analiza comparativa a situatiei
celor doua minoritati, respectiv a bulgarilor ce traiau in Romania, respectiv
a romanilor impra~tiati intre granitele Bulgariei. Astfel, el arata
ca, in Romania existau nu mai putin de doua licee de baieti, doua licee
de fete, precum ~i cinci gimnazii la care predau aproape 70 de profe-
307 D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/50, f. 176.
308 $tefan Valcu, op. cit.,p. 105.
309 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, op. cit., p. 81-86.
310 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instruc~iunii, dosar 788/1935, f. 56-57
3n Ibidem, f. 217
158
1 59