Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

i;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Spre sfar~itul perioadei interbelice politica de asimilare practicata de
statul iugoslav in Valea Timocului, incurajata de pasivitatea guvernelor
de la Bucure~ti, care se deta~au treptat de aceasta chestiune, i~i arata cu
claritate efectele. Florea Florescu, membru al Societatii ,,Timocul", facea
in 1937 o afirmatie, probabil exagerata dar care continea destul adevar
inc.at sa fie cutremuratoare: ,,Romanii din Serbia, chiar cand spun
ca sunt romani, nu ~tiu semnificatia acestui termen, pentru ei el nu mai
inseamna nimic". 282 Starea in care ajunsesera era pricinuita de indiferenta
accentuata a Romaniei dar ~i de lipsa unor veritabili conducatori
capabili sa duca pe umerii lor o mi~care nationala. Mai mult dee.at atat .
conducatorii nu s-ar fi putut forma dee.at intr-un mediu urban care nu
exista in tinutul Crainei2 83 .
Din relatarile profesorului de la Cluj, E. Petrovici, despre calatoria facuta
in 1937 prin Valea Timocului se desprind concluzii asemanatoare.
Impresiile lui Petrovici sunt legate in mare masura de experienta sa din
satul Zdrelo. Taranii nu aveau con~tiinta nationala, ci doar con~tiinta
etnica (~tiu ca sunt romani ~i nu sarbi), nu se duceau la biserica mai
ales ca misiunea preotilor in acele parti era sarbizarea ~i nu educatia religioasa.
Li se parea normal ca ~coala, biserica ~i administratia sa fie in
limba sarba, nefiind deranjati ca li se interzice sa vorbeasca romane~te.
Doar in judetul Craina, a constatat un inceput de organizare pe haze
nationale dirijat de ,,o bruma de intelectuali ~i chiaburi". Se infiintasera
50 de cooperative de consum, grupate intr-o federatie care a dorit sa
se alature federatiei cooperativelor romane~tl din Banatul iugoslav dar
autoritatile, au oprit aceasta incercare de colaborare intre cele doua elemente
romane~ti 284 •
Manifestarile de factura nationala a romanilor din Valea Timocului,
la ei acasa, in perioada interbelica, au fost putine, datorita, in principal,
282 Florea Florescu, Romiinii din dreapta Duniirii, in ,,Sociologie romaneasca", 1937, an II, nr. i
~~~ •
283 Ibidem, p. 233.
284 A. Andrei, D-1 E. Petrovici printre romanii timoceni, m Timocul, caietul II, an IX, 1942, (
p. 61-63. .,
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVlCI =================
politicii represive ~i deznationalizatoare a autoritatilor iugoslave.
In conditii de adanca conspirativitate, parca dupa un model sarbesc
de la inceputul secolului 19, in pad urea Leti~te de langa comunele
Melnica ~i Vitovnica, la 20 iunie 1926 s-au intrunit peste 50 de reprezentanti
ai romanilor timoceni care s-au declarat printr-o rezolutie ca
delegati ai celor peste ,,1.200.000 de romani a~ezati in Valea Timocului
~i in Homolie". Guvernului de la Bucure~ti i-au fost trimise actele
Congresului, respectiv o rezolutie ~i o imputernicire pentru ca $tefan
I. Dulcanescu sa reprezinte pe conationalii sai, nu numai in Romania,
dar ~i la Liga Natiunilor sau in fata oricarei instante statale, juridice etc.
Congresul s-a desfa~urat sub semnul unui deplin acord: ,,sa incepem
lupta pentru a ne dezrobi din robia sarbilor pe care o suportam cu umilinta
de secole ~i pe care nu o mai putem suporta" 28 s. In cursul Congresului
s-a afirmat ideea legaturii cu romanitatea nord-dunareana ~i se
sustine: ,,indurand mari sacrificii ~i chinuiri, ne-am pastrat limba ~i
portul, obiceiurile, cantecele ~i toate insu~irile, cu care ne mandrim
~i putem oricui ~i oricand sa justificam ca am fost ~i suntem curati romani."
In actul final se mai considera ca ~i statul roman, ,,mama noastra",
avea o vina ca nus-a interesat de aceasta ramura neacordandu-i
ajutor. Daca telul final era unirea cu Romania Mare ce ar aduce libertate,
se schita ~i un program de actiune imediata. Astfel s-a decis ca sa
se formeze un singur partid politic roman, urmand ca in parlamentul
belgradean sa ajunga cat mai multi deputati din randurile romanilor.
Se urmarea apoi un program in plan ~colar ~i bisericesc, mergandu-se
chiar pana la amenintarea cu eliminarea fizica a corpului didactic ~i clerului
sarbesc. Se preconiza trimiterea de copii in ,,~colile romane~ti din
Romania care dupa terminarea studiilor sa revina in randurile noastre
pregatiti ~i cu sentimentul national roman bine de~teptat care sa ne fie
conducatori in luptele noastre pentru dezrobire". 286
Era imputernicit timoceanul $tefan Ion Dulcanescu, absolvent al
285 Arhiva M. A. E., problema 18, vol. 7, nepaginat, Gh. Zbuchea, C. Dobre, Roma.mi
timoceni ... , p. 31.
286 Idem, p. 33.
150
151