Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 romano - iugoslave, pentru a impiedica sa se ajunga la un acord intre cele doua parti in legatura cu Biserica romana din Banatul iugoslav, sesiza ca pozitia ierarhilor sarbi era motivata de teama ca ,,prin organizarea independenta :;,i autonoma a Bisericii romane din Banatul iugoslav vor cere :;;i romanii din Timoc Biserica romaneasca". 274 In orice caz negociatorii romani au ocolit de fiecare data problema Timocului, reprezentantii romanilor din Iugoslavia sesizand acest lucru. Protopopul Traian Oprea din Var:;,et atragea atentia Ministerului Cultelor :;,i Artelor ca nici una din comisiile care au tratat cu iugoslavii, din octombrie 1922 :;,i pana in noiembrie 1923, nu a adus vorba despre alti romani din Iugoslavia in afara de banateni, cei din Vechea Serbie :;,i Macedonia fiind dati de o parte. Guvernul roman nu ar fi trebuit sa procedeze a:;;a deoarece ,,:;;i macedo-romanii, ca :;,i romanii din Timoc, Craina :;;i Valea Moravei sunt luati in statistica regnicolara ca romani ortodoqi; deci laolalta constituind minoritatea romana din lugoslavia". 275 Se observa ca, de:;,i Romania a evitat sa ridice deschis problema Timocului, aceasta era mereu prezenta in mintea oficialilor iugoslavi ori de cate ori se aducea vorba de romani ceea ce explica partial intarzierea semnarii unui acord :;;colar :;,i bisericesc pentru Banat. Doar in 1933 s-a incheiat Conventia intre Romania :;;i Iugoslavia pentru reglementarea :;;colilor primare minoritare din Banat 27 6, iar o conventie similara referitoare la organizarea bisericeasca a fost semnata in anul urmator fara a intra insa in vigoare 277 . Conventia :;;colara devenea realitate dupa 13 ani de tratative obositoare :;;i tergiversari dupa ce discutiile privitoare la aceasta debutasera in 1921. In 1927 s-a ajuns chiar la o intelegere, niciodata ratificata de catre iugoslavi din cauza opozitiei ministrului Pribicevic 27 ~. Acesta avusese o ie:;,ire violenta la adresa Romaniei in fe- 274 Arhiva M. A. E., fond Dosare Speciale, voi. 76, £ 36. 275 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 70, f. 431. 276 Gheorghe Gheorghe, Tratatele internationale ale Romaniei 1921 -1939, Bucure$ti, Editura ~tiintifica ~i Enciclopedica, 1980, p. 387. 277 Cezar Dobre, Gheorghe Zbuchea, op. cit., doc. 4, p. 91. 278 Ibidem, p. 92. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= bruarie 1927. Ministrul roman al Afacerilor Straine din acea perioada, Ion M. Mitilineu, fusese intervievat de ziarul ,,Corriere della Sera" si intrebat despre relatiile Romaniei cu Bulgaria i:;,i exprimase speranta i~ legatura cu o rezolvare multumitoare a chestiunii :;,colare $i biserice:;;ti din partea bulgara a Va.ii Timocului. Pribicevic atacase in termeni duri . ' inamtea Scup:;;tinei, declaratiile lui Mitilineu cu toate ca nu faceau in nici un fel referire la Iugoslavia: ,,in textul acestor declaratii este un pasaj care bate foarte mult la ochi :;,i anume acela care spune ca: ,,in ceea ce prive$te Bulgaria guvernul nostru va starui ca in Valea Timocului sa fie asigurat caracterul national al populatiei romane:;;ti. "Mai departe dezvalui ~i adevaratul motiv al iritarii sale: ,,Acea Vale a Timocului bulgar, poate fi maine ~i Valea Timocului nostru". 279 Lucrurile au luat amploare, Mitilineu fiind in~tiintat de ministrul Romaniei laBelgrad, Emandi, ca sarbii sunt hotarati sa intarzie negocierile pe marginea regimului :;;colar :;;i bisericesc din Banat dupa ce au luat cuno~tinta de afirmatiile aparute in ,,Corriere della Sera': 280 Acest incident ne conduce spre doua concluzii: orice pretext de a bloca semnarea oricarui gen de conventie romano - iugoslava prin care sa se
i; Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Spre sfar~itul perioadei interbelice politica de asimilare practicata de statul iugoslav in Valea Timocului, incurajata de pasivitatea guvernelor de la Bucure~ti, care se deta~au treptat de aceasta chestiune, i~i arata cu claritate efectele. Florea Florescu, membru al Societatii ,,Timocul", facea in 1937 o afirmatie, probabil exagerata dar care continea destul adevar inc.at sa fie cutremuratoare: ,,Romanii din Serbia, chiar cand spun ca sunt romani, nu ~tiu semnificatia acestui termen, pentru ei el nu mai inseamna nimic". 282 Starea in care ajunsesera era pricinuita de indiferenta accentuata a Romaniei dar ~i de lipsa unor veritabili conducatori capabili sa duca pe umerii lor o mi~care nationala. Mai mult dee.at atat . conducatorii nu s-ar fi putut forma dee.at intr-un mediu urban care nu exista in tinutul Crainei2 83 . Din relatarile profesorului de la Cluj, E. Petrovici, despre calatoria facuta in 1937 prin Valea Timocului se desprind concluzii asemanatoare. Impresiile lui Petrovici sunt legate in mare masura de experienta sa din satul Zdrelo. Taranii nu aveau con~tiinta nationala, ci doar con~tiinta etnica (~tiu ca sunt romani ~i nu sarbi), nu se duceau la biserica mai ales ca misiunea preotilor in acele parti era sarbizarea ~i nu educatia religioasa. Li se parea normal ca ~coala, biserica ~i administratia sa fie in limba sarba, nefiind deranjati ca li se interzice sa vorbeasca romane~te. Doar in judetul Craina, a constatat un inceput de organizare pe haze nationale dirijat de ,,o bruma de intelectuali ~i chiaburi". Se infiintasera 50 de cooperative de consum, grupate intr-o federatie care a dorit sa se alature federatiei cooperativelor romane~tl din Banatul iugoslav dar autoritatile, au oprit aceasta incercare de colaborare intre cele doua elemente romane~ti 284 • Manifestarile de factura nationala a romanilor din Valea Timocului, la ei acasa, in perioada interbelica, au fost putine, datorita, in principal, 282 Florea Florescu, Romiinii din dreapta Duniirii, in ,,Sociologie romaneasca", 1937, an II, nr. i ~~~ • 283 Ibidem, p. 233. 284 A. Andrei, D-1 E. Petrovici printre romanii timoceni, m Timocul, caietul II, an IX, 1942, ( p. 61-63. ., Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVlCI ================= politicii represive ~i deznationalizatoare a autoritatilor iugoslave. In conditii de adanca conspirativitate, parca dupa un model sarbesc de la inceputul secolului 19, in pad urea Leti~te de langa comunele Melnica ~i Vitovnica, la 20 iunie 1926 s-au intrunit peste 50 de reprezentanti ai romanilor timoceni care s-au declarat printr-o rezolutie ca delegati ai celor peste ,,1.200.000 de romani a~ezati in Valea Timocului ~i in Homolie". Guvernului de la Bucure~ti i-au fost trimise actele Congresului, respectiv o rezolutie ~i o imputernicire pentru ca $tefan I. Dulcanescu sa reprezinte pe conationalii sai, nu numai in Romania, dar ~i la Liga Natiunilor sau in fata oricarei instante statale, juridice etc. Congresul s-a desfa~urat sub semnul unui deplin acord: ,,sa incepem lupta pentru a ne dezrobi din robia sarbilor pe care o suportam cu umilinta de secole ~i pe care nu o mai putem suporta" 28 s. In cursul Congresului s-a afirmat ideea legaturii cu romanitatea nord-dunareana ~i se sustine: ,,indurand mari sacrificii ~i chinuiri, ne-am pastrat limba ~i portul, obiceiurile, cantecele ~i toate insu~irile, cu care ne mandrim ~i putem oricui ~i oricand sa justificam ca am fost ~i suntem curati romani." In actul final se mai considera ca ~i statul roman, ,,mama noastra", avea o vina ca nus-a interesat de aceasta ramura neacordandu-i ajutor. Daca telul final era unirea cu Romania Mare ce ar aduce libertate, se schita ~i un program de actiune imediata. Astfel s-a decis ca sa se formeze un singur partid politic roman, urmand ca in parlamentul belgradean sa ajunga cat mai multi deputati din randurile romanilor. Se urmarea apoi un program in plan ~colar ~i bisericesc, mergandu-se chiar pana la amenintarea cu eliminarea fizica a corpului didactic ~i clerului sarbesc. Se preconiza trimiterea de copii in ,,~colile romane~ti din Romania care dupa terminarea studiilor sa revina in randurile noastre pregatiti ~i cu sentimentul national roman bine de~teptat care sa ne fie conducatori in luptele noastre pentru dezrobire". 286 Era imputernicit timoceanul $tefan Ion Dulcanescu, absolvent al 285 Arhiva M. A. E., problema 18, vol. 7, nepaginat, Gh. Zbuchea, C. Dobre, Roma.mi timoceni ... , p. 31. 286 Idem, p. 33. 150 151
Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12:
Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14:
• 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111: , .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117: j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121: 7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123: ·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?