Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

nu ar fi fast posibila decat dupa dobandirea de drepturi nationale pen­
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
din Belgrad aprecia in vara aceluia~i an ca ,,deznationalizarea elementului
romanesc din Banat continua cu toata energia, idealul fiind ca sa
fie redus la soarta acelui din Timoc (s. n. ) ~i Macedonia" 270 pentru ca
de a asimila cu totul pe romanii din Banat cu cei din Timoc adica fara
biserici, fara ~coala ~i fara graiul romanesc". 2 7'-
ln viziunea oficialilor romani o actiune cu sorti de izbanda in Timoc
tru romanii din Banat ~i Macedonia sub influenta carora s-ar fi putut
trezi mai apoi incetul cu incetul ~i con~tiinta nationala a timocenilor.
din Macedonia ~i Banatul sarbesc ar fi contribuit la rede~teptarea simtamantului
national la romanii timoceni ceea ce ar fi avut ca rezultat
constituirea unui solid ,,bloc national de un nepretuit sprijin politic,
linie de expansiune culturala demna de toata atentia tarii noastre". 272
Pe pozitii asemanatoare se s1tua in 1923 ~eful Serviciului ~coalelor din
Peninsula Balcanica: ,,Cu toate dureroasele lovituri incercate de mi~carea
noastra culturala din Serbia, se ofereau splendide perspective de
dezvoltare in viitor.
Grupul de romani din Macedonia Sarbeasca ~i eel din Banatul ocupat
de sarbi ar fi format un nucleu national destul de consistent ~i desigur
ca existenta lui ar fi avut repercusiune salutara ~i asupra rede~teptarii
con~tiintei nationale la romanii din Valea Timocului.
atata indarjire la redeschiderea ~colilor ~i a bisericilor noastre". 273
Fostul consilier al Legatiei din Belgrad, dr. Petre Ionescu, referindu-se
la piedicile puse de Biserica sarba, in 1922, in timpul negocierilor
Speciale, vol. 68, f. 333.
266 Cezar Dobre, Gheorghe Zbuchea, op. cit., doc. 2, p. 64.
267 Ibidem, doc. 4, p. 91-92.
268 Gheorghe Zbuchea, Romii.nii timoceni, p. 98.
6 2 9 Arhiva Ministerului Afacerilor Exteme (se va prescurta Arhiva M.A. E. ), fond Dosare:~
dificila O aveau cei din Valea Timocului, fiind ~i cei mai inapoiati pe
plan cultural. Ei nu beneficiau de prevederile tr~tatului_ minori_tatilor
deoarece regiunea pe care o locuiau facea parte dm Serbia an:enor da~
tei de 1 ianuarie 1913 ~i prin urmare nu aveau dreptul de a-~i constrm
biserici si scoli proprii2 66 . Comunitatea romaneasca din Macedonia
avusese ~s~menea institutii in trecut dar dupa inchiderea lor din pricina
razboiului, sarbii tergiversau sub diverse prete:xte repunerea lor in
functiune. Banatenii o duceau eel mai bine din acest punct de vedere
dar se confruntau ~i ei cu numeroase dificultati determinate de efortul
constant depus de autoritatile iugosla:e pentru a-i ~ezn~tional!zai _:l_'._~_~.:_-_)_,_l: ·,...
Dupa 191 s s-au desfiintat vechile ~coli con1esiona 1 e ron:an~~ti ~umaru ..
invatatorilor romani scazand drastic ( de la 105 la 32); bisenca din B:n~t
~i preotii romani s-au gasit intr-o situatie asemanatoare 267 • Romama
era datoare sa apere interesele fiecarui grup in parte dar acest lucru era
aproape imposibil de aceea cea mai mare atentie s-a ~cord_atv b_~na~enilor
care aveau cele mai mari ~anse de a rezista deznat10nahzar11. Timocenii
au fast mentinuti intr-un con de umbra. La aceasta a contribuit ~i
vadita indisponibilitate a partii iugoslave de a discuta aceasta chestiune •
precum ~i grija Romaniei de a nu provoca vreun conflict cu un s:~t alia~,
chiar daca aceasta insemna ignorarea unei numeroase populatn romanesti
268 •
De altfel, se considera ca sarbii reu~isera in mare parte dezna!ionalizarea
prin ~coala ~i biserica a elementului romanesc din Timoc. I~tr~un
Proiect de organizare a Cultului Ortodox Roman din Regatul Sarbilor
Croatilor ~i Slovenilor, din februarie 1921, realizat pent~ ~ s~rvi. la tra:
tativele ce se desfa~urau cu privire la situatia culturala ~i bisenceasca
din Banat, se aprecia ca biserica sarba ,,a deznationalizat cu desavar~~e
pe romanii din Valea Timocului" ~i ca ,,nici discutie nu se mai adrmte ,,
pentru aceasta in ceea ce prive~te drepturile lor_ nationale". 269 Legati~ {
m 1926 sa prezinte un tablou aproape identic: ,,tendinta sarbilor este
G. Popa - Lisseanu era de parere ca dezvoltarea nucleelor romane~ti
Se pare ca sarbii au intrevazut acest pericol ~i de aceea s-au opus cu
270 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 70, f. 231.
271 Ibidem, f. 331.
272 Arhiva M.A. E., fond Dosare Speciale, vol. 68, f. 200.
273 D. A. N. I. C., fond Ministerul Instructiunii, dosar W /l 923, f. 4.
147
u