Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
1: l ' Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 giuni gasita de Romanski in 1916 era de 181.700, reprezentand 45,65% din intreaga populatie". Vasile Stoica concluziona ca: ,,numarul total al romanilor trebuie sa fie astazi 320.000, ceea ce reprezinta cifra minima a acestei populatii." In opinia aceluia~i Vasile Stoica, starea nationala a romanilor de acolo era deosebit de grea, iar concluziile sale credem ca au valabilitate 9i pentru perioada postbelica, cea titoista: ,,Nationalismul exagerat al statului sarbesc, apoi a statului iugoslav, a fa.cut via ta nationala ~i dezvoltarea culturala a acestor romani absolut imposibila. In biserica limba romana nu a fost tolerata ~i orice incercare de a o introduce a fost aspru reprimata: romanii sunt obligati sa-9i faca serviciul divin exclusiv in limba veche slavona. Scoli romanesti n-au ' ' fost admise; in ~colile din comunele romane9ti invatamantul se face exclusiv in limba sarba ~i cu litere chirilice, iar literele latine sunt strict interzise. Redactarea 9i publicarea de ziare ~i de carti romane9ti n-au fost niciodata autorizate. Aducerea de ziare 9i carti romane9ti din Romania sau din Transilvania a fost 9i este 9i astazi prohibita: cartile 9i ziarele sunt confiscate, iar importatorii lor urmariti de autoritati. lnfiintarea de societati de cultura 9i sport 9i de organizatiuni economice cu caracter romanesc nu a putut obtine niciodata autorizarea statului. Extinderea fruntariilor vechii Serbii 9i crearea statului iugoslav n-a adus nici o modificare in soarta acestei populatii pur romane9ti. Tratatul minoritatilor semnat de guvernul sarbo-cr?ato-sloven e obligatoriu pentru acesta nµmai in ce prive9te teritoriile obtinute dupa 1913: romanii din Serbia nu se pot bucura de protectiunea lui. Statul iugoslav a continuat in aceasta regiune aceea9i politica de suprimare a vietii romane9ti, iar pentru o mai deplina reu9ita a luat toate masurile ca intre romanii din vechea Serbie 9i cei din Banatul iugoslav sa nu se statorniceasca nici un fel de contact, mentinand un fel de frun- ·\ tarie pe linia Dunarii intre cele doua grupuri romane9ti. , In astfel de conditiuni, progresul cultural 9i economic al romanilor S, din aceasta regiune a fost foarte slab, clasa lor intelectuala este redu- Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================ sa, viata lor nationala este anemiata 9i paralizata. Ei se mentin romani numai gratie unui puternic instinct etnic care-i face sa priveasca drept straini pe cei de alta limba 9i sa se inchida in lumea lor proprie. Salvarea ~cestei populatiuni 9i ridicarea ei numai statul roman o poate face". 253 In anul 1935, din insarcinarea Ministerului Afacerilor Straine, diplomatul Mihail A. Blenche a intocmit un amplu memoriu cu privire la romanii de peste hotare. 254 Blenche a plecat de la ideea ca: ,,nici inainte ~i nici dupa razboiul mondial nus-a publicat in Iugoslavia vreo statistica reala asupra minoritatii romane ... In Romania unii sustin, fara nici o justificare obiectiva, ca in Iugoslavia exista 600.000, ba chiar 9 i 800.000 de romani; in realitate, cercetari controlate fa.cute si de catre noi si in ' ' ' regatul vecin arata ca numarul romanilor 9i aromanilor din Regatul Iugoslav nu trece de circa 300.000 de suflete, dintre care 80.000 in Banatul sarbesc, 16.000 in Macedonia sarbeasca 9 i restul in Valea Timocului 9i Moravei" 255 • In continuare, acela~i diplomat facea ~i o comparatie intre starea romanilor din zona Timocului si cea a ramurei romanesti ' ' din Macedonia ~i constata, legat de politica statului roman: ,,am luptat ~i luptam deci, de mai multe decenii, pentru conservarea un~i centru aromanesc compus azi numai din circa 16.000 suflete, dar in schimb nu am fa.cut nimic pentru pastrarea sutelor de mii de romani din Valea Timocului si a Moravei. Si daca in cursul evenimentelor istorice am ' ' vazut ~i avantajele incontestabile ale acestei politici, nu putem nega faptul ca ea ne-a costat ~i ne costa cam scump din punct de vedere romanesc." 256 In anul urmator, la 13 ianuarie 1936, SocietateaAcademica DaciaAureliana a studentilor romani din Valea Timocului, trimitea Ministerului 253 Arhiva M.A.E., problema 18, vol. 7, nepaginat. 254 Arhiva M.A.E., fond 71, vol. 427, p. 257 i;;.u. Partial a fost publicat in Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romaniitimoceni ... , vol. 1, p. 63-81; Gh. Zbucea, C. Dobre, Romanii fn lume ... , vol. 2, p.1-36. 255 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, Romanii timoceni, p. 63-64. 256 Idem, p. 64. 141
I !' t- Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Afacerilor Straine un memoriu cuprinzand pe scurt mai multe capitole cu privire la a9ezarea teritoriala, istorie, situatia ~colara, bisericeasca ~i mai cu seama, masurile de prigonire ale timocenilor la ei acasa sau a celor care studiau in Romania. in memoriu, pe buna dreptate, se arata ca romanii timoceni erau divizati intre cele doua state sud-dunarene, subliniindu-se ca, in Timoc se afla peste 95 sate in eel bulgaresc ~i peste 230 sate in eel sarbesc, reprezentand in total 500.000 suflete, adica 150.000 in Timocul bulgaresc ~i 350.000 in eel sarbesc. 257 in anul 1939, un alt diplomat, P. Petrinca alcatuia referatul intitulat ,,Situapa romanilor din Iugoslavia ~i problema colonizarilor m tara." 258 • Diplomatul roman pleca de la urmatoarea constatare: in Iugoslavia aproape 500.000 de romani traiesc o viata grea de minoritate, in cea mai mare parte, lipsiti de drepturi nationale ~i expu~i unei disparitii fort:ate. intre cele trei mari grupuri de romani considera ca: ,,principalul grup etnic romanesc din Iugoslavia, adica al romanilor din dreapta Dunarii, ocupa aproape in intregime judetele Craina, Tarna Reca, Pozarevac, Zajecar ~i Cuprija. Romanii dunareni sunt a~ezati intre Dunare ~i raul Morava, intinzandu-se la sud pana in·Balcanii sarbe~ti. Tinutul acesta din dreapta Dunarii, din cele mai vechi timpuri a fost locuit de romani ca populatie de ba~tina .. :' 259 in continuare P. Petrinca s-a ocupat ~i de problema numarului romanilor precizand aceea~i situatie a lipsei unor date statistice precise, credibile despre ace~tia. El accepta, in general, ideea ca acolo traiau circa 300.000 de romani ~i a
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 57 and 58: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
- Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
- Page 63 and 64: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
- Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 69: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
- Page 110 and 111: , .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
- Page 112 and 113: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 114 and 115: 7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
- Page 116 and 117: j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
- Page 118 and 119: L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
I<br />
!'<br />
t-<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
Afacerilor Straine un memoriu cuprinzand pe scurt mai multe capitole<br />
cu privire la a9ezarea teritoriala, istorie, situatia ~colara, bisericeasca<br />
~i mai cu seama, masurile de prigonire ale timocenilor la ei acasa sau a<br />
celor care studiau in Romania. in memoriu, pe buna dreptate, se arata<br />
ca rom<strong>anii</strong> timoceni erau divizati intre cele doua state sud-dunarene,<br />
subliniindu-se ca, in Timoc se afla peste 95 sate in eel bulgaresc ~i peste<br />
230 sate in eel sarbesc, reprezentand in total 500.000 suflete, adica<br />
150.000 in Timocul bulgaresc ~i 350.000 in eel sarbesc. 257<br />
in anul 1939, un alt diplomat, P. Petrinca alcatuia referatul intitulat<br />
,,Situapa romanilor <strong>din</strong> Iugoslavia ~i problema colonizarilor m tara." 258 •<br />
Diplomatul roman pleca de la urmatoarea constatare: in Iugoslavia<br />
aproape 500.000 de romani traiesc o viata grea de minoritate, in cea<br />
mai mare parte, lipsiti de drepturi nationale ~i expu~i unei disparitii<br />
fort:ate. intre cele trei mari grupuri de romani considera ca: ,,principalul<br />
grup etnic romanesc <strong>din</strong> Iugoslavia, adica al romanilor <strong>din</strong> dreapta<br />
Dunarii, ocupa aproape in intregime judetele Craina, Tarna Reca, Pozarevac,<br />
Zajecar ~i Cuprija. Rom<strong>anii</strong> dunareni sunt a~ezati intre Dunare<br />
~i raul Morava, intinzandu-se la sud pana in·Balc<strong>anii</strong> sarbe~ti. Tinutul<br />
acesta <strong>din</strong> dreapta Dunarii, <strong>din</strong> cele mai vechi timpuri a fost locuit de<br />
romani ca populatie de ba~tina .. :' 259 in continuare P. Petrinca s-a ocupat<br />
~i de problema numarului romanilor precizand aceea~i situatie a lipsei<br />
unor date statistice precise, credibile despre ace~tia. El accepta, in general,<br />
ideea ca acolo traiau circa 300.000 de romani ~i a
Change language