Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

1:
l
'
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
giuni gasita de Romanski in 1916 era de 181.700, reprezentand 45,65%
din intreaga populatie". Vasile Stoica concluziona ca: ,,numarul total al
romanilor trebuie sa fie astazi 320.000, ceea ce reprezinta cifra minima
a acestei populatii." In opinia aceluia~i Vasile Stoica, starea nationala a
romanilor de acolo era deosebit de grea, iar concluziile sale credem ca
au valabilitate 9i pentru perioada postbelica, cea titoista:
,,Nationalismul exagerat al statului sarbesc, apoi a statului iugoslav,
a fa.cut via ta nationala ~i dezvoltarea culturala a acestor romani absolut
imposibila. In biserica limba romana nu a fost tolerata ~i orice incercare
de a o introduce a fost aspru reprimata: romanii sunt obligati sa-9i faca
serviciul divin exclusiv in limba veche slavona. Scoli romanesti n-au
'
'
fost admise; in ~colile din comunele romane9ti invatamantul se face
exclusiv in limba sarba ~i cu litere chirilice, iar literele latine sunt strict
interzise. Redactarea 9i publicarea de ziare ~i de carti romane9ti n-au
fost niciodata autorizate.
Aducerea de ziare 9i carti romane9ti din Romania sau din Transilvania
a fost 9i este 9i astazi prohibita: cartile 9i ziarele sunt confiscate,
iar importatorii lor urmariti de autoritati. lnfiintarea de societati de
cultura 9i sport 9i de organizatiuni economice cu caracter romanesc nu
a putut obtine niciodata autorizarea statului.
Extinderea fruntariilor vechii Serbii 9i crearea statului iugoslav n-a
adus nici o modificare in soarta acestei populatii pur romane9ti. Tratatul
minoritatilor semnat de guvernul sarbo-cr?ato-sloven e obligatoriu
pentru acesta nµmai in ce prive9te teritoriile obtinute dupa 1913: romanii
din Serbia nu se pot bucura de protectiunea lui.
Statul iugoslav a continuat in aceasta regiune aceea9i politica de suprimare
a vietii romane9ti, iar pentru o mai deplina reu9ita a luat toate
masurile ca intre romanii din vechea Serbie 9i cei din Banatul iugoslav
sa nu se statorniceasca nici un fel de contact, mentinand un fel de frun- ·\
tarie pe linia Dunarii intre cele doua grupuri romane9ti. ,
In astfel de conditiuni, progresul cultural 9i economic al romanilor S,
din aceasta regiune a fost foarte slab, clasa lor intelectuala este redu-
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================
sa, viata lor nationala este anemiata 9i paralizata. Ei se mentin romani
numai gratie unui puternic instinct etnic care-i face sa priveasca drept
straini pe cei de alta limba 9i sa se inchida in lumea lor proprie.
Salvarea ~cestei populatiuni 9i ridicarea ei numai statul roman o
poate face". 253
In anul 1935, din insarcinarea Ministerului Afacerilor Straine, diplomatul
Mihail A. Blenche a intocmit un amplu memoriu cu privire la
romanii de peste hotare. 254 Blenche a plecat de la ideea ca: ,,nici inainte
~i nici dupa razboiul mondial nus-a publicat in Iugoslavia vreo statistica
reala asupra minoritatii romane ... In Romania unii sustin, fara nici o
justificare obiectiva, ca in Iugoslavia exista 600.000, ba chiar 9 i 800.000
de romani; in realitate, cercetari controlate fa.cute si de catre noi si in
'
' '
regatul vecin arata ca numarul romanilor 9i aromanilor din Regatul Iugoslav
nu trece de circa 300.000 de suflete, dintre care 80.000 in Banatul
sarbesc, 16.000 in Macedonia sarbeasca 9 i restul in Valea Timocului
9i Moravei" 255 • In continuare, acela~i diplomat facea ~i o comparatie
intre starea romanilor din zona Timocului si cea a ramurei romanesti
'
'
din Macedonia ~i constata, legat de politica statului roman: ,,am luptat
~i luptam deci, de mai multe decenii, pentru conservarea un~i centru
aromanesc compus azi numai din circa 16.000 suflete, dar in schimb
nu am fa.cut nimic pentru pastrarea sutelor de mii de romani din Valea
Timocului si a Moravei. Si daca in cursul evenimentelor istorice am
'
'
vazut ~i avantajele incontestabile ale acestei politici, nu putem nega
faptul ca ea ne-a costat ~i ne costa cam scump din punct de vedere romanesc."
256
In anul urmator, la 13 ianuarie 1936, SocietateaAcademica DaciaAureliana
a studentilor romani din Valea Timocului, trimitea Ministerului
253 Arhiva M.A.E., problema 18, vol. 7, nepaginat.
254 Arhiva M.A.E., fond 71, vol. 427, p. 257 i;;.u. Partial a fost publicat in Gh. Zbuchea, C.
Dobre, Romaniitimoceni ... , vol. 1, p. 63-81; Gh. Zbucea, C. Dobre, Romanii fn lume ... , vol. 2,
p.1-36.
255 Gheorghe Zbuchea, Cezar Dobre, Romanii timoceni, p. 63-64.
256 Idem, p. 64.
141