Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

,.
!·
f
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Singurele decizii luate la Paris ~i care i-au afectat in mod direct pe
timoceni au fast cele referitoare la noua granita dintre Bulgaria ~i Serbia,
Bulgaria cedand Serbiei 9 comune de pe malul drept al Timocu-'
lui, locuite majoritar de romani ~i revendicate de sarbi pe motiv ca ~i
de o parte ~i de alta a Timocului locuiesc oameni apaqinand aceluia~i
popor. Neprecizandu-se despre ce popor era vorba, cei care au hotarat
viitorul celor 9 comune au presupus ca sunt populate de sarbi 248 • Este
adevarat ca ambele state se obligasera prin tratatele semnate la Paris sa.
acorde o serie de drepturi minoritatilor nationale dar in cazul romanilor
timoceni prevederile acestor tratate au ramas litera moarta 249 •
In Regatul Sarbilor Croatilor ~i Slovenilor (Iugoslavia din 1929) traiau
dupa sfar~itul primului razboi mondial trei grupuri de romani in Macedonia,
Banatul sarbesc ~i Valea Timocului iar numarul lor, chiar raportandu-ne
la datele statistice furnizate de sarbii care aveau tendinta de
a-1 mic~ora, era suficient de mare pentru ca ace~ti romani sa constituie
in cadrul Iugoslaviei o minoritate importanta ~i care sa. se bucure in
consecinta de o serie de drepturi nationale.
Este important a vedea potentialul demografic al romanilor din Regatul
Iugoslav in general ~i in special al romanilor din zona timoceana.
Cand in proaspatul stat, aparut la sfaqitul Primului Razboi Mondial,
s-a fa.cut un prim recensamant, in anul 1921, in regiunea Timoc s-a inre.:.
gistrat la 31 ianuarie 1921 urmatoarea situatie: in judetul Craina au trait
105.631 de locuitori, dintre care 42.730 sarbi ~i ~1.604 romani. Ace~tiaau
trait in 12 a~ezari din plasa Brza Palanka, 16 a~ezari din plasa Cluci, 17
a~ezari din plasa Craina, 25 de a~ezari din plasa Negotin, n a~ezari din
plasa Pored. In judetul Morava romanii au alcatuit 8,3% din populatie,
fiind impra~tiati in mai multe a~ezari. In judetul Pozarevac locuiau
43.732 de romani, iar in judetul Timoc 33.847 de romani. Atunci s-a
considerat ca, in total, in spatiul timocean au trait 145.028 romani 250 •
248 Emanoil Bucuta, Romanii fn viata Serbiei, in ,,Timocul", an IX, caiet I, 1942, p. 1-6.
249 Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni, p. 98
250 Structura etnica a regiunii Timoc dupa recensamantul general din 31 ianuarie 1921 in
Romanii din Timoc, vol. I, p. 279-291; M. Popp, op. cit, p.139.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI ================
Nu am avut la dispozitie alte date statistice oficiale privind componenta
etnica in zona timoceana, respectiv ponderea elementului romanesc.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, primul recensamant a fast fa.cut
abia in 1948 .cand, in Serbia, 23.440 de locuitori s-au declarat, dupa
Iimba materna, romani sau aromani 2 5 1 •
1n mai multe randuri autoritatile romane sau o serie de romani au
incercat prin diverse mijloace sa fixeze numarul romanilor ce traiau in
spatiul timocean aflat in componenta Iugoslaviei regale. Cifrele difera
dar in general ele sunt mult mai mari decat cele oficiale avansate de
autoritatile belgradene. Preocupat indeaproape de problemele romanitatii
balcanice, diplomatul roman, Vasile Stoica, a alcatuit in jurul
anului 1930 doua memorii despre romanii dintre Morava ~i Timoc, respectiv
despre romanii din nordul Bulgariei. Aceste materiale au fast
folosite atunci ~i mai tarziu de catre autoritatile romane~ti, inclusiv in
timpul regimului Antonescu. 1n materialul intitulat ,,Romanii dintre
Morava ~i Timoc" 2 s 2 , Vasile Stoica a fa.cut o trecere in revista, sumara,
a statisticilor sarbe~ti incepand cu anul 1846. A constatat, intre altele,
ca recensamantul din 1921 a