Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

I
r;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
De la Bucure~ti, ministerul plenipotential al Frantei in Romania,
bun prieten al Bucure~tiului de altfel, transmitea superiorului sau de la
Paris o dare de seama cu privire la calatoria pe care o facuse in Transilvania.
El arata ca in mai multe ocazii, in Transilvania, prin discursuri,
se cerea unirea la patria romana a tuturor fratilor ce vorbeau aceea~i
limba. Diplomatul concluziona: ,,Aceasta formula este expresia maxima
a nationalismului romanesc, caci ea vizeaza populatiile romane~ti
din Timoc ~i cele de pe malul stang al Nistrului. In ~coli ~i in primarii
eu am avut sub ochi numeroase harti ale ,,Daciei istorice", din care eu
nu am vazut nici un exemplar in vechiul regat, care se intinde cu mult
dincolo de Dunare, de Tisa ~i de Nistru". 238
Cu ocazia Conferintei, in cursul anului 1919 (nu ~tim exact data),
participantilor le-a fost remis memorandumul ,,Romania in fata Congresului
de pace. Revendicarile sale teritoriale". In viziunea autorilor,
in principal istoricul Alexandru Lapedatu, teritoriile ce urmau a fi atribuite
Romaniei erau Transilvania, Banatul, Bucovina ~i Basarabia. In
partea introductiva a memoriului, se exprima convingerea ca guvernul
roman face o serie de concesii ~i chiar sacrificii, urmarind stabilirea
unei paci durabile, bazate pe drept ~i buna credinta. Se atragea atentia
asupra unei anume realitati: ,,Daca s-ar fi pus problema aplicarii cu rigoare
absoluta a principiului organizarii pe temeiuri lingvistice sau etnice,
Romania ar fi fost indreptatita sa ceara, fara putinta de contestare,
unirea sutelor de mii de romani care vorbesc aceea~i limba, au acelea~i
obiceiuri ~i aceea~i simtire, ~i care locuiesc in grupuri compacte pe malul
stang al Nistrului, sau dincolo de Bug, pana in zona Niprului.
Ea ar fi fost la fel de indreptatita sa solicite alipirea la patria mama
a sutelor de mii de romani stabiliti dincolo de Dunare, in Serbia, intre
Valea Timocului ~i Moravei, care la randul lor ~i-au pastrat limba, traditiile
~i con~tiinta de romani.
In aceea~i masura ea ar fi putut arata ca, de la frontiera sarbeasca
pana la ~istov, tot malul bulgar al Dunarii este in realitate locuit in mod
238 Ibidem, p. 460
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ""==================
compact de mai mult de 100.000 de romani, pe care nimic nu-i deosebe~te
~i care n-ar voi ei in~i~i sa fie deosebiti de romanii de pe malul
stang al fluviului.
In afara c;le aceste grupuri importante, care traiesc la marginea chiar
a frontierelor pe care le solicita azi Romania, ea ar fi indreptatita Sa includa
ill cererile sale toate satele romane~ti rasfirate in campia ungara
de langa Tisa, in mai multe provincii ale fostului imperiu tarist ~i chiar
in indepartata Siberie.
Ar fi putut aminti totodata ca in inima chiar a Peninsulei Balcanice,
in Macedonia sarbeasca ~i bulgareasca, in Grecia, traiesc vechi populatii
romane~ti.
Romania n-ar fi intemeiat astfel decat un stat artificial ~i lipsit de
unitate ... Indubitabil, Romania nu poate ~i nici nu dore~te sa-i abandoneze
pe toti ace~ti romani care raman in afara hotarelor sale ... Romania
nu solicita patrunderea in unitatea romaneasca a tuturor acestor populatii
de din co lo de Dunare, de Nistru ~i de Tisa ... Cere doar, tuturor
statelor vecine sa arate aceea~i moderatie ~i sa faca acelea~i sacrificii in
interesul pacii, al dezvoltarii libere a popoarelor ~i al progresului economic
al Europei". 2 39 •
In acela~i memoriu se mai sublinia ~i ideea ca guvernul roman se abtinea
de la ambitii dincolo de fluviu, in zona Timocului, caci era con~tient
ca se va ajunge la conflicte ,,imposibil de solutionat pe cale pa~nica,
in jurul unor granite mai mult sau mai putin conventionale". 24°
Asupra aceleia~i probleme s-a revenit pe scurt, tangential, iritr-un alt
amplu merrioriu al delegaµei romane, consacrat in mod special intregului
Banat. Inca in partea introductiva se arata ca intre statele roman
~i sarb Dunarea trebuia sa fie ,,frontiera naturala, frontiera de interese".
~i ill continuare era exprimata o linie programatica de actiune la Bucure~ti:
,,Guvernul roman este atat de convins de importanta Dunarii
' ca frontiera a pacii, incat el intotdeauna ~i-a interzis de a privi dincolo
239 Idem, vol. V, p. 452-453.
240 Ibidem, p. 457.
134
135