Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

i:
I:
1:
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
stat cu predare in limba romana, precum ~i a doua ~coli normale, la
Negotin ~i Var~et. Controlul asupra invatamantului urma sa revina reprezentantilor
romani. Urmau a fi folosite manuale din Romania, pana
cand se tipareau unele in limba materna in Serbia.
In administratie se solicita sa functioneze un prefect, 11 primi pretori
(conducatori de plase) ~i in mod proportional functionari romani in
administratie. Aceea~i proportionalitate ~i situatie urma a fi ~i in justitie,
uncle se cereau judecatori romani la s tribunale etc. In anexa era
publicata, pe judete ~i pe plase, global ~i proportional, situatia statistica
a romanilor, precum ~i a sarbilor 227 •
Cererile romanilor au avut ecou ~i peste ocean, fiind incuno~tintat
despre aceasta ~i pre~edintele american W. Wilson. Acestuia ii era adresata
o telegrama de catre Vasile Stoica, pre~edinte al Ligii Nationale Romane
din America, care atragea atentia asupra situatiei romanilor ,,care
locuiesc districtele Pozarevac, Craina ~i Tarna Reka in Serbia nord-estica,
~i carora orice posibilitate de dezvoltare nu le-a fost ingaduita de
catre guvernele sarbe~ti". 228
In epoca, de~i atentia cea mai mare a fost indreptata asupra problemei
banatene 229 , nu a fost neglijata nici soarta blocului timocean. Despre
acesta s-au publicat bro~uri, articole in presa ~i s-a evocat situatia
in diverse acte oficiale, inaintate de delegatia romana forurilor Conferintei
de Pace.
Astfel, D. Dragicescu a publicat bro~ura intitulata ,,Les Roumains
de Serbie", avand 32 de pagini, din care 28 erau consacrate realitatilor
trecute ~i prezente ale romanitatii dintre Morava ~i Timoc. Erau prezentate,
in mod sintetic, cadrul natural, geografic, vechimea inca din
vremurile romane ~i permanenta elementului romanesc, precum ~i
importanta acestuia de-a lungul veacurilor. Cu exemple, era denuntata
politica de deznationalizare dusa de autoritatile sarbe~ti, precum ~i re- ·,/
227 Ibidem, p. 238-241.
228 Ibidem, p. 242.
229 Robert Stanciugel, Banatul la inceputul secolului XX. Aspecte geo-politice romanoiugoslave,
Bucure~ti, 2005, p. 85-n7.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
zistenta populatiei romane~ti, mai ales in domenii cum sunt: obiceiurile,
traditiile, folclorul, viata spirituala etc. Se considera ca in nord-estul
Serbiei traiau peste 360.000 de romani. Interesanta era concluzia lui D.
Draghicescu 1 care era un partizan al punctului de vedere al premierului
liberal Ionel Bratianu.
El credea ca frontiera dintre Romania ~i nou aparutul stat iugoslav
urma a fi pe Tisa ~i pe Dunare, cu alte cuvinte, in viziunea sa, intregul
Banat trebuia sa revina Romaniei, urmand ca regiunea Morava-Timoc
sa ramana in continuare in componenta Serbiei. Credea ca in acest fel
se egala numarul sarbilor ce urmau a deveni cetateni ai Romaniei Mari
cu eel al romanilor ce urmau a trai in Serbia, in Timoc sau Macedonia,
peste 460.000 de suflete. Credea ca aceste comunitati minoritare
puteau deveni o garantie a prieteniei dintre cele doua state vecine, cu
garantarea unor drepturi ~i libertati: ,,Romanii vor acorda sarbilor din
Banat exact acelea~i drepturi ~i acelea~i libertati pe care Regatul Iugoslav
le va acorda romanilor din Serbia". 2 3°
Bro~ura lui Draghicescu mai cuprindea un set de harti etnografice,
alcatuite in Europa, in cursul secolului XIX sau de invatati romani la
inceputul secolului XX.
De aceia~i romani s-a ocupat in mai multe randuri ~i George Mironescu,
care a publicat mai multe articole in presa din capitala Frantei,
in special in ziarul La Roumanie, pe care le-a strans apoi in volumul
,,Apercus sur la question roumaine". Inca in ianuarie 1919 el facea o prirna
ampla prezentare a situatiei romanilor timoceni, pe care ii considera
a fi peste 300.000. ~i else arata partizan al ideii ca ace~ti romani sa
230 D. Draghicescu, Les Roumains de Serbie, Paris, 1919, p. 29. Recent, laArhivele Nationale
~ fost identificat un adevarat sudiu ~tiintific cu note de subsol, hiifti ~i statistici, redactat in
limba engleza de catre D. Draghicescu ~i datat 26 iunie 1919. Se pare ca studiul se baza in
principal P: contribuµile lui C. Constante. La fel ca ~i in alte documente, avandu-~i originea
la Bucure~ti, se arata ca revendicarile statului roman in zona timoceana ar fi fost legitime ~i
ar fi raspuns fratilor de acolo, totu~i statul roman era obligat sa nu ceara extindere teritoriala
~i ~ Craina, limitandu-se doar la revendicari in spatiul banatean. Unele renuntari ale statuhu
roman erau menite a u~ura mersul tratativelor ~i fixarea viitoarelor frontiere. Vezi $tefan
Vfilcu, Romdnii uitap: o introducere fn chestiunea timoceani'i, in "Sud-estul ~i contextul european.
Buletin", IX / 1998, p. 101.
130
131