Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei 'intre anii 1804-1948
Acest memoriu a fost difuzat factorilor responsabili 9i a starnit nemulµimirea
delegatiei sarbe, mai cu seama a premierului N. Pasic.
Acesta a adus in mod special in capitala Frantei pe Tihomir Dordevic,
eel care in ajunul conflagratiei mondiale publicase ampla prezentare a
realitatilor etnice din Serbia de Nord-Est: ,,Printre romanii no9tri. Note
de calatorie". 222 Bro 9 ura lui T. Dordevic, ca raspuns la e:xprimarea pozitiilor
romane 9 ti, se adauga unei bro9uri oficiale redactata de mai multi
sarbi, intre care 9 i cunoscutul etnolog J. Cvijic, in care intre altele, contrar
adevarului, se arata ca in cele patru judete numarul sarbilor ar fi
fost de 731.584, iar al romanilor doar de 96.640. 223
In brosura sa adevarul" asupra romanilor din Serbia, in introducere,
, "
se sublinia traditia, respectiv continuitatea prieteniei $i intelegerii intre
popoarele roman $i sarb, e:xprimandu-se totodata regretul ca ,,cativa
romani $Ovinil?ti de la Paris s-au ridicat pentru a rasturna l?i intuneca
o traditie ideala pe care intr-un lung $if de secole cele doua popoare
vecine o pastrasera cu evlavie". Era invinuit in mod special Atanasie Popovici,
considerat drept renegat. In continuare se facea o incursiune istorica,
aratandu-se ca prezenta romanilor in spatiul Serbiei era de data
cu totul recenta 9 i se denigra apoi modul de viata al romanilor, insistandu-se
asupra faptului ca dupa eliberarea 9i neatarnarea Serbiei, romanii
au avut acelea 9 i drepturi 9 i libertati ca 9i sarbii. Este combatuta a$a-zisa
propaganda romaneasca care in viziunea lor prezenta neadevaruri, falsificari
etc. Se respingea global orice fel de invinuiri la adresa autoritatilor
sarbe 9 ti, inclusiv in ceea ce prive$te sarhizarea romanilor, despre
care se afirma ca nu au cerut niciodata limba in 9colile 9i bisericile lor. 224
Actiunile lui Atanasie Popovici au fost coordonate 9i cu cele ale re-
222 Vezi editia recenta, bilingva, 'in sarba ~i traducere romaneasca, BOR, 2004.
223 J. Cvijic A. Belie~- a. , Les Roumains de Serbie, Paris, 1919, p. 6
224 T. Dordevic, Adeviirul asupra romanilor din Serbia, original in limba franceza, traduc~re
Gh. Zbuchea, C. Dobre, op.cit., vol.III, p.29-128, uncle se incheia despre romanii din S:rb1a:
,,Ei W iubesc noua lor patrie ca cei mai buni patrioti, indeplinindu-~i dat~riile ca ~e~ mai
credincio~i cetateni. Singurul dintre dan~ii care nu o face este dr. Atanas1e_ PopoV1c1. ~u
cunosc pricinile patriotismului sau deosebit, dar ceea ce ~tiu este ca el nu infat1~eaza vederile ,
nici unui roman din Serbia ~i nici ale vreunui locuitor din Mihailovaf.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
prezentantilor romanilor macedoneni. Impreuna cu ace9tia a infiintat
la 8 martie 1919 ,,Liga pentru eliberarea romanilor din Timoc ~i Macedonia".
225 Actiunea a avut loc pe Champs Elisees, la sediul coloniei
romane din Paris. Reprezentantii romanilor din Serbia, din Pind 9i din
Macedonia au fa.cut apel la fratii lor liberi din Romania l?i la opinia publica
internationala pentru a-i ajuta in lupta de eliberare. Se arata ca
scopul intregii actini era de a ajuta pe romanii din Timoc l?i pe cei din
Macedonia in lupta lor de eliberare.
In final a fost ales un comitet in urmatoarea componenta: Vasile
Stroiescu, prel?edinte de onoare; ca prel?edinte activ, aroma.nu! George
Murnu, profesor la Universitatea din Bucure$ti; viceprel?edinti erau dr.
Atanasie Popovici, l?eful mi9carii nationale din Timoc, N. Tacit, delegat
al Pindului 9i Sever Bocu, publicist din Banat. Se adaugau n membri
universitari 9i oameni de cultura din vechea Romanie $i delegati ai Pindului.
In manifestul difuzat cu ocazia constituirii repectivului comitet, se
formula $i un program politic national. Se cerea intre altele recunoa9-
terea constituirii grupului etnic roman din Serbia ca persoaria juridica,
precum $i egalitatea romanilor cu sarbii in administratie, justitie etc.,
9i egalitate in ceea ce prive9te dobandirea de proprietati imobiliare in
intregul stat sarbesc. 0 atentie speciala se acorda statutului limbii rornane:
,,In toate comunele $i plasele cu o populatie romaneasca de eel
putin 1/ 3 parte din locuitori, pe langa limba sarbeasca, se introduce $i
lirnba romaneasca ca limba oficiala in administratie, $COala 9i biserica".
226
In ceea ce prive9te sistemul educational, se cerea introducerea in invatarnantul
primar 9i secundar, in a9ezarilor romane9ti a lirnbii romane
ca lirnba de predare (lirnbii sarbe alocandu-i-se doar 3 ore saptamanal).
Cadrele didactice urrnau a fide origine etnica rornana, propu9i de grupul
etnic. Se cerea infiintarea la Negotin, Zajecar 9i Var~et a 3 licee de
225 S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, Romanii de la sud de Duniire, p. 264.
226 Romanii din afara granitelor, Ed. Corneliu Mihail Lungu ~- a., Bucure~ti, 2001, p. 238.
128
129