Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 tuturor romanilor, semnat de 9 ardeleni, 4 bucovineni, 4 basarabeni, 4 regateni, 2 macedoromani, precum ~i Atanasie Popovici, ca reprezentant al romanilor din Serbia. Intre altele, se arata acolo ca ,,mantuirea noastra este numai intr-o Romanie a tuturor romanilor. Pentru infaptuirea acestei Romanii vom lucra, pentru infaptuirea ei vom trai, pentru infaptuirea ei vom muri, daca va fi nevoie". 203 In lunile urmatoare, in paginile sus-amintitului ziar, au aparut o serie de articole care prezentau situatia timocenilor. Spicuim din aceasta publicistica. Astfel, in cursul lunii august el publica articolul ,,Doua tari martire: Romania ~i Serbia" in care facea ~i o pledoarie pentru o stransa prietenie in viitor intre cele doua popoare vecine la Dunare: ,,Rar se gasesc in istorie doua popoare de rase diferite, care sa fi avut in decursul veacurilor sa sufere de la acela~ du~man, ca poporul romanesc ~i acela sarbesc. Strainii i-au impartit ~i au incercat sa-i desnationalizeze, iar cu cat era presiunea pentru instrainare mai mare, ei i~i vedeau tinta mai clar. Este regretabil ca aceste doua popoare in timp de pace n-au lucrat in intelegere ~i cand s-a intamplat sa intrebuinteze acelea~i mijloace in lupta contra strainilor, a fost numai o coincidenta impusa de scopul inalt comun. Razboiul actual a dovedit acestor doua popoare indeajuns ca, ele fiind inconjurate numai de du~mani, trebuie sa traiasca in buna intelegere ca sa poata prospera. Pretentiunile culturale, ha chiar ~i teritoriale, in baza principiului nationalitatilor, pot fi satisfacute fara a ) ~tirbi principiul celui ce cedeaza dreptatii. C~~tigul ar fi imens, caci ~i • poporul romanesc din Serbia, ca ~i elementul sarbesc din Romania va -,_ simti aceea~i fericire ~i satisfactie". 204 Dupa aproximativ doua luni, in paginile aceleia~i publicatii aparea ''.~ articolul ,,Romanii din Serbia a~teapta ~i ei dreptatea": 205 ,,In fiecare car.,. :· te de ~coala in care se enumera ta.rile locuite de romani nu sunt uitaµ : niciodata cei din Serbia ... Numarul lor astazi se ridica la o jumatate de : 203 Onisifor Ghibu, Pe baricade ... , p. 516. 204 ,,Romania Noua", Chi!;inau, an. II, nr. 142, din 15 august 1918. 205 Idem, nr. 187, din 11 octombrie 1918. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI """""================ milion. Acest popor ~i-a putut pastra, dupa lupte inegale de sute de ani, ~i mai fara nici un fel de institutii culturale, limba sa clasica ... Noi, pana ieri mandrii in sufletul nostru ca suntem romani, dar cu capul plecat ~i in rezistenta. pasiva, ne visam astazi neatarnati ... " Cateva zile mai tarziu, la 20 octombrie, aparea articolul ,,Romanii de peste Dunare ~i de peste Nistru in fata Conferintei de Pace". Se exprima clar atunci ideea unirii, a~a cum se pronuntasera deja Transilvania ~i Bucovina: ,,La sud, teritoriul dintre Dunare, Timoc ~i Morava in Serbia ~i in jurul Vidinului in Bulgaria, este locuit de romani, care ~i ei, satui de cultura ~i de jugul strain, cer alipirea la Romania. Sunt o jumatate de milion de suflete pe un teritoriu de aproape 20.000 km.p. Tipetele ~i plansul lor, hotarator in aceste clipe unice in istoria lumii, nu pot fi la.sate fara a le da cuvenitele satisfactii... In cazul unui principiu dupa consideratiuni strategice, romanii din Valea Timocului vor trebui sa se uneasca cu Romania". 206 In acest context, Atanasie Popovici a redactat ~i a tiparit la Chi~inau, in limba franceza, o mica bro~ura intitulata ,,Les Roumains de Serbie" (reluata ulteriorin memoriul prezentat la Paris). Bro~ura a fo~t raspandita la Ia~i intre reprezentantii tarilor europene, care au putut astfel lua cuno~tinta de realita.tile romane~ti. Din initiativa lui Atanasie Popovici, in toamna lui 1918 ia na~tere un Comitet al romanilor timoceni pe care il conducea ~i din care mai faceau parte I. Nita, S. Cotet ~i I. Bogdan 207 • Intre altele, comitetul difuza atunci in spatiul Basarabiei o serie de informatii ~i opinii. Astfel, intr-unul dintre materialele semnate de toti membrii comitetului, se arata: ,,De sute de ani de cand ne ducem viata nemangaiata. alaturi de fratii no~tri sarbi, niciodata nu a venit cineva la noi cu vreo vorba. de mangaiere, ca sa trezeasca in sufletele noastre nadejdea de un trai mai bun ~i mai omenesc ... Cu toate ca suntem de 2 ori mai multi la numar ca romanii din Buco- 206 Idem, nr.196, din 20 octombrie 1918. 207 Gheorghe Zbuchea, 0 istorie a romdnilor din Peninsula Balcanicii (secolele XVIII - XX), 1999, p. 184 120 121
1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._! •,I. 11 n It · Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 vina, noi nu ne-am batut capul cu soarta noastra. ... Noi nu suntem sarbi ... Ei nu ne la.sau sa. inva.ta.m in ~coli in limba noastra., nu ne lasau sa. facem biserici romane~ti, sa. avem gazete romane~ti ~i ca.qi. Pana acum, noua. nu ne-a fost ingaduit eel mai sfant lucru pentru un om, adica sa ne cunoa~tem neamul ~i sa. traim pentru el". 208 Comitetul a lansat un manifest scris cu litere chirilice adresat romanilor timoceni ~i intitulat ,,Ca.tre romanii din Serbia". Un prim apel ca.tre fratii de acasa. din dreapta Duna.rii, a fost fa.cut de la Chi~ina.u la 1 noiembrie, printr-un manifest ce a avut ~i o varianta. in limba franceza ~i care, du pa 1 decembrie, a fost difuzat ~i in Transilvania, fiind tipa.rit, de exemplu, la Sibiu in ,,Foaia Poporului". Memoriul facea o scurta. prezentare a situatiei ~i evolutiei romanilor din Valea Timocului. Se invoca dreptul la autodeterminare pe baza caruia trebuia sa se decida noua harta. politica a lumii: ,,Fiind romani, dorim sa fim la un loc cu ceilalti frati ai no~tri ... Vrem sa. fim la un loc cu Banatul, cu Transilvania, cu Basarabia ~i cu Bucovina ... " Se afi.rma dorinta romanilor din Serbia de a se uni cu Romania Mare deoarece ,,Noi ( timocenii n. n. ) nu suntem Sarbi intocmai cum Romanii din Ungaria nu sunt Unguri ~i cei din Rusia nu sunt Ru~i." 209 In virtutea principiului autodeterminarii se cerea, desigur pentru cazul in care unirea nu ar fi fost posibila, ca ,,toata averea care se afla in judetele ( ocruzi) romane~ti sa fie proclamata ca avere a poporului roman; puterea executiva sa fie data romanilor care sa fie reprezentati numai de catre imputernicitii ale~i din randurile lor; judetele romane~ti sa aiba in frunte prefecti romani; in centrele romane~ti judecatorii sa. fie romani iar judecata Sa se faca numai in romana; in cele 250 de sate romane~ti sa fie primari romani, ~colile ~i bisericile sa fie romane~ti (in privinta acestui ultim punct se dadeau asigura.ri timocenilor ca Romania le va acorda tot sprijinul sau) 210 • 208 Cristea Sandu Timoc, Marturii de la romiinii uitati (9-13 milioane), Timi~oara, 1995, p. 147-148. • 209 ,,Catre romiinii din Serbia': fn ANIC, fond 0. Ghibu, dosar 534, p. 123 sq; fragmente in S. Brezeanu, Gh. Zbuchea, op. cit., p. 261-263. 210 Ibidem, vezi $i Gh. Zbuchea, C. Dobre, Romiinii timoceni. Destin istoric ~ documente, vol. I, p.62-63. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================ Manifestul se incheia astfel: ,,Sa ne adunam prin sate, prin ora~e, sa alegem un Comitet national care sa. se puna in legatura cu fratii no~tri din Romania, Ardeal, Bucovina ~i Basarabia, pentru ca sane unim cu ei, facand ~i poi dimpreuna parte din Romania Mare. Acum e timpul sa ne folosim de libertatea care stapane~te toate neamurile ~i sa. ne spunem cuvantul nostru. Nimic nu ne mai impiedica. sa. intram in granitele Romaniei a intregului neam romanesc. Sfar~ind aceste cuvinte frate~ti, rog pe bunul Dumnezeu sa ne ajute ca sa vedem implinit visul de fericire al neamului nostru. Ura! Traiasca romanii din Serbia uniti cu Romania! Traiasca. Romania Mare a tuturor romanilor! Chi~inau, 1 noiembrie 1918; Atanasie Popovici, dr. in filosofie, profesor; Sever Cotet, plutonier major; Ion Nita, plutonier major; L.Bogdan, functionar". 211 Comitetul ~i-a intensificat actiunea in cursul lunii noiembrie. Atunci A. Popovici arata, intre altele, ca unirea cu Romania a timocenilor nu era o pretentie a Regatului, ci dorinta romanilor din Serbia, care vroiau o colaborare ~i intelegere cu fratii lor. Deja el lua in consideratie eventuala discutare a problemei timocene la Conferinta de pace. Astfel el publica in cotidianul ,,Romania Noua" din 3 noiembrie 1918 (20 octombrie 1918 s.v.) articolul intitulat ,,Romanii de peste Dunare ~i'de peste Nistru in fata Conferintei de Pace". Era convins ca peste putina vreme va fi pace. Aprecia ca deja ,,de jur imprejurul ta.rii mame stau copii plini de sperante in ziua mantuirii... Ardealul ~i Bucovina ~i-au spus cuvantul lor ... La sud, teritoriul dintre Dunare, Timoc, Morava in Serbia ~i in jurul Vidinului in Bulgaria este locuit de romani ... Sunt o jumatate de milion de suflete, pe un teritoriu de aproape 20.000 km.p., care cer alipirea la Romania ... Romanii din Val ea Timocului vor trebui sa se uneasca cu Romania. Romanii din Ucraina ~i Bulgaria vor ramane in afara de hotarele Romaniei,
- Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
- Page 15 and 16: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 17 and 18: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 57 and 58: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 59: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
- Page 63 and 64: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
- Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
tuturor romanilor, semnat de 9 ardeleni, 4 bucovineni, 4 basarabeni, 4<br />
regateni, 2 macedoromani, precum ~i Atanasie Popovici, ca reprezentant<br />
al romanilor <strong>din</strong> Serbia. Intre altele, se arata acolo ca ,,mantuirea<br />
noastra este numai intr-o Romanie a tuturor romanilor. Pentru infaptuirea<br />
acestei Rom<strong>anii</strong> vom lucra, pentru infaptuirea ei vom trai, pentru<br />
infaptuirea ei vom muri, daca va fi nevoie". 203<br />
In lunile urmatoare, in paginile sus-amintitului ziar, au aparut o serie<br />
de articole care prezentau situatia timocenilor. Spicuim <strong>din</strong> aceasta<br />
publicistica. Astfel, in cursul lunii august el publica articolul ,,Doua tari<br />
martire: Romania ~i Serbia" in care facea ~i o pledoarie pentru o stransa<br />
prietenie in viitor intre cele doua popoare vecine la Dunare: ,,Rar se gasesc<br />
in istorie doua popoare de rase diferite, care sa fi avut in decursul<br />
veacurilor sa sufere de la acela~ du~man, ca poporul romanesc ~i acela<br />
sarbesc. Strainii i-au impartit ~i au incercat sa-i desnationalizeze, iar cu<br />
cat era presiunea pentru instrainare mai mare, ei i~i vedeau tinta mai<br />
clar. Este regretabil ca aceste doua popoare in timp de pace n-au lucrat<br />
in intelegere ~i cand s-a intamplat sa intrebuinteze acelea~i mijloace<br />
in lupta contra strainilor, a fost numai o coincidenta impusa de scopul<br />
inalt comun. Razboiul actual a dovedit acestor doua popoare indeajuns<br />
ca, ele fiind inconjurate numai de du~mani, trebuie sa traiasca in buna<br />
intelegere ca sa poata prospera. Pretentiunile culturale, ha chiar ~i teritoriale,<br />
in baza principiului nationalitatilor, pot fi satisfacute fara a )<br />
~tirbi principiul celui ce cedeaza dreptatii. C~~tigul ar fi imens, caci ~i •<br />
poporul romanesc <strong>din</strong> Serbia, ca ~i elementul sarbesc <strong>din</strong> Romania va -,_<br />
simti aceea~i fericire ~i satisfactie". 204<br />
Dupa aproximativ doua luni, in paginile aceleia~i publicatii aparea ''.~<br />
articolul ,,Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia a~teapta ~i ei dreptatea": 205 ,,In fiecare car.,. :·<br />
te de ~coala in care se enumera ta.rile locuite de romani nu sunt uitaµ :<br />
niciodata cei <strong>din</strong> Serbia ... Numarul lor astazi se ridica la o jumatate de :<br />
203 Onisifor Ghibu, Pe baricade ... , p. 516.<br />
204 ,,Romania Noua", Chi!;inau, an. II, nr. 142, <strong>din</strong> 15 august 1918.<br />
205 Idem, nr. 187, <strong>din</strong> 11 octombrie 1918.<br />
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI """""================<br />
milion. Acest popor ~i-a putut pastra, dupa lupte inegale de sute de ani,<br />
~i mai fara nici un fel de institutii culturale, limba sa clasica ... Noi, pana<br />
ieri mandrii in sufletul nostru ca suntem romani, dar cu capul plecat ~i<br />
in rezistenta. pasiva, ne visam astazi neatarnati ... "<br />
Cateva zile mai tarziu, la 20 octombrie, aparea articolul ,,Rom<strong>anii</strong> de<br />
peste Dunare ~i de peste Nistru in fata Conferintei de Pace". Se exprima<br />
clar atunci ideea unirii, a~a cum se pronuntasera deja Transilvania ~i<br />
Bucovina: ,,La sud, teritoriul <strong>din</strong>tre Dunare, Timoc ~i Morava in Serbia<br />
~i in jurul Vi<strong>din</strong>ului in Bulgaria, este locuit de romani, care ~i ei, satui<br />
de cultura ~i de jugul strain, cer alipirea la Romania. Sunt o jumatate<br />
de milion de suflete pe un teritoriu de aproape 20.000 km.p. Tipetele<br />
~i plansul lor, hotarator in aceste clipe unice in istoria lumii, nu pot fi<br />
la.sate fara a le da cuvenitele satisfactii... In cazul unui principiu dupa<br />
consideratiuni strategice, rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Valea Timocului vor trebui sa se<br />
uneasca cu Romania". 206<br />
In acest context, Atanasie Popovici a redactat ~i a tiparit la Chi~inau,<br />
in limba franceza, o mica bro~ura intitulata ,,Les Roumains de Serbie"<br />
(reluata ulteriorin memoriul prezentat la Paris). Bro~ura a fo~t raspandita<br />
la Ia~i intre reprezentantii tarilor europene, care au putut astfel lua<br />
cuno~tinta de realita.tile romane~ti.<br />
Din initiativa lui Atanasie Popovici, in toamna lui 1918 ia na~tere<br />
un Comitet al romanilor timoceni pe care il conducea ~i <strong>din</strong> care mai<br />
faceau parte I. Nita, S. Cotet ~i I. Bogdan 207 • Intre altele, comitetul difuza<br />
atunci in spatiul Basarabiei o serie de informatii ~i opinii. Astfel,<br />
intr-unul <strong>din</strong>tre materialele semnate de toti membrii comitetului, se<br />
arata: ,,De sute de ani de cand ne ducem viata nemangaiata. alaturi de<br />
fratii no~tri sarbi, niciodata nu a venit cineva la noi cu vreo vorba. de<br />
mangaiere, ca sa trezeasca in sufletele noastre nadejdea de un trai mai<br />
bun ~i mai omenesc ...<br />
Cu toate ca suntem de 2 ori mai multi la numar ca rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Buco-<br />
206 Idem, nr.196, <strong>din</strong> 20 octombrie 1918.<br />
207 Gheorghe Zbuchea, 0 istorie a romdnilor <strong>din</strong> Peninsula Balcanicii (secolele XVIII - XX),<br />
1999, p. 184<br />
120<br />
121