Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

'I
Romanii din Nord-Estul Serbiei i'ntre anii 1804-1948
existenta $i Zimba romaneasca atunci ne perdem. Dar acei mari $i puternici
pentru aceasta chestiune, sunteti Domnia-voastrci romani din cea
mandra $i libera Tara Romaneasca. ( .... )
Fratilor romani, cu ideea asta nationala sfanta multi ani ma ocup $i
multe ea-$i face pentru dansa, toata averea mea a mititica a$ da $i viata
mea, numai ca sa o pot pune pe calea buna, ca e un lucru de valoare
ve$nica pentru ce-$i cauta temei tare $i oameni sinceri $i serio$i ( caci
altmintrelea e foarte pericolos), dar credeti, pe un Dumnezeu, ca nu am
putere $i mijloace Jara domnia-voastra. Pentru aceasta mai veni acum
ultima data sa plang la domnia-voastra $i ma rog sa-mi sprijiniti ideea
mea sfanta prin Liga culturala ori prin alte calitati cum fac $i alte popoare
$i natiuni de rasa, ca altminterea e pacat de Dumnezeu ca toti romanii,
ai din Transilvania, din Bucovina, Macedonia $i de pretutindeni
au cate o raza de la mama noastra Romania $i sprijin de de$teptare,
numai noi saracii cei de la Serbia suntem uitati de toti, numai nimenea
nu prive$te ca ni s-au stins steaua $i ne au apus soarele pentru_ totdeauna,
la noi nimenea nu face nici o anchetii $i nu se intereseazii de noi. Se
facura anchete secrete $i prin Albania $i unde nu, dar la noi unde e un
popor romanesc in compact, de o limba, un sange, un port vechiu national
roman, cu cantece, obiceiuri $i pove$ti romane$ti nu se mai putu
nimenea ocupa sa faca vro ancheta pared suntem blestemati de cineva ...
Domnilor $i buni frati romani, • ma rog in genunchi ca sa binevoiti a
face o mare adunare de ,,Liga culturalc'i" $i de biirbati patrioti $i de romani
entuziasmati nationali$ti $i studiati acele mele rugiiminte $i planuri
apoi discutati cumsecade $i pe urmii riispundeti-mi rezultatul cat
poate mai curand cii sunt om U$Or prin mijloace $i nu oi putea mult a
sta la Bucure$ti':
Am tinut sa oferim acest mare fragment din scrisoare pentru a sublinia
daruirea unuia dintre romanii din Valea Timocului, interesul ~i
abnegatia cu care se daruia cauzei apararii neamului ~i limbii. $i, adaugam,
increderea intr-o organizatie nonguvernamentala dar puternica,
Liga Culturala, care a actionat cu toata forta intre romanii din comunitatile
istorice.
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =================
Razboaiele Balcanice au creat situatii grave pentru romanii din Serbia
~i Bulgaria iar proiectele sustinute material de oficialitatile din Vechiul
Regat au avut in vedere bisericile, ~colile, cartile, intrucat discutiile
despre.p Macedonie care sa cuprinda o intinsa zona de romanitate
cat ~i crearea unui stat romano-albanez sustinut de Titu Maiorescu
erau ... nerealiste.
In deplina cuno~tinta de cauza ~i prin acei membri ai Ligii Culturale
care fusesera combatanti in Razboaiele Balcanice, mai multe personalitati
de obar~ie aromana ca Nicolae Batzaria, Filip Mi~ea, George Murnu
sau Athanasie Popovici, conving conducerea Ligii, ca ~i a societatii
de Cultura Macedo-Romana sa se preocupe de pastrarea etniei noastre
din sudul Dunarii ~i sa sustina interesele acestor romani atat in timpul
razboaielor cat ~i dupa incheierea pa.di de la Bucure~ti.
Un rol insemnat 1-a avut in epoca doctorul Athanasie Popovici care
a fost indreptat de Onisifor Ghibu, luptator pentru unitatea tuturor
romanilor ~i ziarist prestigios vreme de cateva decenii, sa se adreseze
lui Spiru Haret ~i Nicolae Iorga pentru a sprijini neamul nostru din
Balcani ~i indeosebi pe timoceni. Pe baza memoriului acestuia, Nicolae
Iorga, devenit Pre~edintele Ligii, a tinut un fulminant discurs in Parlament,
la sfar~itul anului 1912.
Sa comentam succint Memoriul doctorului Popovici.
Determinantul principiu al interventiei lui Atanasie Popovici este
schimbarea numelor romanesti in sarbesti, in urma hotararii luate
'
'
de episcopul Timocului in 1899. Faptul se petrecea ~i in Basarabia ~i
Bucovina, cu mult anterior, a~a cum rezulta din consemnarile lui B. P.
Ha~deu. Ca ~i in Transilvania, ceea ce a determinat actiunea Memorandista
~i, ulterior, na~terea Ligii Culturale. Dar ,,sarbizarea" numelor
romane~ti a determinat proteste impotriva intregii probleme a deznationalizarii.
Se dau exemple de nume ca ,,Sandul, Cratan, Furnica, Negroiu,
Iancu, Calin, Barsan etc. sarbe~te suna: Sandulovici, Cratanovici,
Furnichici, Negroid, Iancovici, Calinovici, Barsanovici etc". Asemenea
nume se folosesc ~i astazi, de~i purtatorii lor sunt romani ~i vorbesc
12
13