Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

I
I.
!
I j
ii
. r . -
td-:
~ii•
-;
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
In partea introductiva, A. Popovici atragea atentia asupra faptului ca
foarte multi din a~a-numitii ,,refugiati sarbi", proveniti din satele de pe
tarmul drept al Dunarii, erau de fapt romani. Se evoca pe scurt participarea
romanilor din Serbia la evenimentele balcanice ale anilor 1912-
1913, aratandu-se ca dupa aceea situatia lor nus-a imbunatatit, dimpotriva:
,,Razboiul european i-a gasit pe romanii din Serbia in aceea~i stare
culturala ~i politica ca ~i razboiul balcanic, insa intr-o stare sufleteasca
deprimata". 200
Se mentionau apoi conditiile grele din zona romaneasca a Crainei,
uncle gospodariile au fost jefuite atat de trupele germane, cat ~i de cele
bulgare. Se arata apoi ca doar nesiguranta vietii ~i lipsa unor bunuri elementare,
hrana in primul rand, a fa.cut ca o serie de romani de acolo, cu
familiile lor, inclusiv un mare numar de copii, sa se refugieze in Romania.
In incheiere se arata ca bulgarii, momentan invingatori, vroiau sa
anexeze nu numai Macedonia intreaga, dar ~i Serbia de Est, de la Morava
pana la Timoc. Se sublinia ca Romania nu poate renunta la conationalii
ei. Se concluziona: ,,Idealul nostru national trebuie sa ne straluceasca
intotdeauna ~i in orice imprejurare. Datoria noastra fireasca, ca
romani, este ca sa tindem cu totii sa fim uniti ~i suflete~te, ~i trupe~te".
La sfar~itul anului 1916, dupa ce fusese mai multa vreme profesor la
Silistra, Atanasie Popovici, colaborator apropiat al publicatiei politice
,,Tribuna", care a aparut in perioada martie 1915 - august 1916, a publicat
o serie de materiale cu privire la timoceni. I:n septembrie 1916 s-a refugiat
la Bucure~ti, de unde a plecat la Ia~i ~i apoi a ajuns la Chi~inau,
unde a preluat conducerea tipografiei romane~ti de acolo ~i a devenit
administratorul cotidianului ,,Romania noua".
Evolutia ulterioara a lucrurilor, de la sfar~itul razboiului mondial,
nu a fost anticipata de reprezentantii timocenilor care au sperat ca, in
conditiile complexelor transformari prin care trecea Europa de Sud-··;
Est, cand principiul wilsonian al autodeterminarii parea sa triurnfe, /
doleantele lor legitimate tocmai de acest principiu, i~i vor gasi o rezol- :
200 ,,Tribuna", Bucure~ti, 17 ianuarie 1917.
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================
vare satisfacatoare. Principalul aparator al cauzei romanilor din Valea
Timocului a fost in acele momente Atanasie Popovici. ~a cum s-a mai
aratat, in conditiile complexe ale evolutiei politico-militare a statului
Romaniei dupa intrarea in razboi, Atanasie Popovici, simtindu-se direct
amenintat de elementele austro-maghiare, dar ~i la insistentele
bunului sau mentor, devenit ~i prieten, Onisifor Ghibu, ajunge spre finele
anului 1917 in capitala Basarabiei, la Chi~inau. Ulterior, acolo, s-au
adunat ~i alti romani din Timoc, care fusesera implicati in desfa~urarea
operatiunilor militare la nivel continental ~i, unii dintre ei, devenisera
prizonieri in lagare ale uneia sau alteia dintre taberele beligerante. in
acest context, pentru mai multe luni, Chi~inaul a devenit un centru de
manifestare a identitatii nationale ~i a obiectivelor romanilor din zona
timoceana.
Un moment deosebit in istoria romanitatii s-a petrecut la inceputul
anului 1918. Atunci, cu ocazia sarbatoririi zilei simbolice de 24 ianuarie,
cea a Unirii, s-a desfa~urat la Chi~inau o mare adunare care, intr-un
anume fel, preceda pe cea de la Alba Iulia, de la sfa.r$itul aceluia~i
an. Participau acolo refugiati roma.ni din toate provinciile, intre care se
aflau $i trei reprezentanti din dreapta Dunarii, respectiv dr. Atanasie
Popovici, din Timoc, Epaminonda Balamaci, originar din Albania, ~i
meglenitul Constantin Noe 201 • Acolo s-a adoptat o rezolutie prin care
se cerea, $i sub semnatura lui Atanasie Popovici, o prima declaratie de
unire a tuturor romanilor.
In acea perioada, Atanasie Popovici era membru in comitetul de
redactie al cotidianului ,,Romania Noua", ava.nd ca subtitlu: ,,organ de
propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor". Chiar in primul
numar din 1918 al acestei publicatii, aparut in 24 ianuarie, s-a publicat
prima declaratie de unire a tuturor romanilor in Chisinau devenit
' '
atunci principal centru al mi~carii pentru desavar~irea a ceea ce avea sa
fie Romania Mare 202 • Pe prima pagina era tiparit manifestul de unire al
201 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vietii. fn Basarabia revoluponarii (1917-1918) - Amintiri,
Chi~inau, 1992, p. 33, 515.
202 Octavian 0. Ghibu, op. cit. , R. I. M. , nr. 3, p. 37
n8
n9