Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
I<br />
I.<br />
!<br />
I j<br />
ii<br />
. r . -<br />
td-:<br />
~ii•<br />
-;<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
In partea introductiva, A. Popovici atragea atentia asupra faptului ca<br />
foarte multi <strong>din</strong> a~a-numitii ,,refugiati sarbi", proveniti <strong>din</strong> satele de pe<br />
tarmul drept al Dunarii, erau de fapt romani. Se evoca pe scurt participarea<br />
romanilor <strong>din</strong> Serbia la evenimentele balcanice ale anilor 1912-<br />
1913, aratandu-se ca dupa aceea situatia lor nus-a imbunatatit, dimpotriva:<br />
,,Razboiul european i-a gasit pe rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia in aceea~i stare<br />
culturala ~i politica ca ~i razboiul balcanic, insa intr-o stare sufleteasca<br />
deprimata". 200<br />
Se mentionau apoi conditiile grele <strong>din</strong> zona romaneasca a Crainei,<br />
uncle gospodariile au fost jefuite atat de trupele germane, cat ~i de cele<br />
bulgare. Se arata apoi ca doar nesiguranta vietii ~i lipsa unor bunuri elementare,<br />
hrana in primul rand, a fa.cut ca o serie de romani de acolo, cu<br />
familiile lor, inclusiv un mare numar de copii, sa se refugieze in Romania.<br />
In incheiere se arata ca bulgarii, momentan invingatori, vroiau sa<br />
anexeze nu numai Macedonia intreaga, dar ~i Serbia de Est, de la Morava<br />
pana la Timoc. Se sublinia ca Romania nu poate renunta la conationalii<br />
ei. Se concluziona: ,,Idealul nostru national trebuie sa ne straluceasca<br />
intotdeauna ~i in orice imprejurare. Datoria noastra fireasca, ca<br />
romani, este ca sa tindem cu totii sa fim uniti ~i suflete~te, ~i trupe~te".<br />
La sfar~itul anului 1916, dupa ce fusese mai multa vreme profesor la<br />
Silistra, Atanasie Popovici, colaborator apropiat al publicatiei politice<br />
,,Tribuna", care a aparut in perioada martie 1915 - august 1916, a publicat<br />
o serie de materiale cu privire la timoceni. I:n septembrie 1916 s-a refugiat<br />
la Bucure~ti, de unde a plecat la Ia~i ~i apoi a ajuns la Chi~inau,<br />
unde a preluat conducerea tipografiei romane~ti de acolo ~i a devenit<br />
administratorul cotidianului ,,Romania noua".<br />
Evolutia ulterioara a lucrurilor, de la sfar~itul razboiului mondial,<br />
nu a fost anticipata de reprezentantii timocenilor care au sperat ca, in<br />
conditiile complexelor transformari prin care trecea Europa de Sud-··;<br />
Est, cand principiul wilsonian al autodeterminarii parea sa triurnfe, /<br />
doleantele lor legitimate tocmai de acest principiu, i~i vor gasi o rezol- :<br />
200 ,,Tribuna", Bucure~ti, 17 ianuarie 1917.<br />
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================<br />
vare satisfacatoare. Principalul aparator al cauzei romanilor <strong>din</strong> Valea<br />
Timocului a fost in acele momente Atanasie Popovici. ~a cum s-a mai<br />
aratat, in conditiile complexe ale evolutiei politico-militare a statului<br />
Romaniei dupa intrarea in razboi, Atanasie Popovici, simtindu-se direct<br />
amenintat de elementele austro-maghiare, dar ~i la insistentele<br />
bunului sau mentor, devenit ~i prieten, Onisifor Ghibu, ajunge spre finele<br />
anului 1917 in capitala Basarabiei, la Chi~inau. Ulterior, acolo, s-au<br />
adunat ~i alti romani <strong>din</strong> Timoc, care fusesera implicati in desfa~urarea<br />
operatiunilor militare la nivel continental ~i, unii <strong>din</strong>tre ei, devenisera<br />
prizonieri in lagare ale uneia sau alteia <strong>din</strong>tre taberele beligerante. in<br />
acest context, pentru mai multe luni, Chi~inaul a devenit un centru de<br />
manifestare a identitatii nationale ~i a obiectivelor romanilor <strong>din</strong> zona<br />
timoceana.<br />
Un moment deosebit in istoria romanitatii s-a petrecut la inceputul<br />
anului 1918. Atunci, cu ocazia sarbatoririi zilei simbolice de 24 ianuarie,<br />
cea a Unirii, s-a desfa~urat la Chi~inau o mare adunare care, intr-un<br />
anume fel, preceda pe cea de la Alba Iulia, de la sfa.r$itul aceluia~i<br />
an. Participau acolo refugiati roma.ni <strong>din</strong> toate provinciile, intre care se<br />
aflau $i trei reprezentanti <strong>din</strong> dreapta Dunarii, respectiv dr. Atanasie<br />
Popovici, <strong>din</strong> Timoc, Epaminonda Balamaci, originar <strong>din</strong> Albania, ~i<br />
meglenitul Constantin Noe 201 • Acolo s-a adoptat o rezolutie prin care<br />
se cerea, $i sub semnatura lui Atanasie Popovici, o prima declaratie de<br />
unire a tuturor romanilor.<br />
In acea perioada, Atanasie Popovici era membru in comitetul de<br />
redactie al cotidianului ,,Romania Noua", ava.nd ca subtitlu: ,,organ de<br />
propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor". Chiar in primul<br />
numar <strong>din</strong> 1918 al acestei publicatii, aparut in 24 ianuarie, s-a publicat<br />
prima declaratie de unire a tuturor romanilor in Chisinau devenit<br />
' '<br />
atunci principal centru al mi~carii pentru desavar~irea a ceea ce avea sa<br />
fie Romania Mare 202 • Pe prima pagina era tiparit manifestul de unire al<br />
201 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vietii. fn Basarabia revoluponarii (1917-1918) - Amintiri,<br />
Chi~inau, 1992, p. 33, 515.<br />
202 Octavian 0. Ghibu, op. cit. , R. I. M. , nr. 3, p. 37<br />
n8<br />
n9