23.11.2023 Views

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

I<br />

I.<br />

!<br />

I j<br />

ii<br />

. r . -<br />

td-:<br />

~ii•<br />

-;<br />

Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />

In partea introductiva, A. Popovici atragea atentia asupra faptului ca<br />

foarte multi <strong>din</strong> a~a-numitii ,,refugiati sarbi", proveniti <strong>din</strong> satele de pe<br />

tarmul drept al Dunarii, erau de fapt romani. Se evoca pe scurt participarea<br />

romanilor <strong>din</strong> Serbia la evenimentele balcanice ale anilor 1912-<br />

1913, aratandu-se ca dupa aceea situatia lor nus-a imbunatatit, dimpotriva:<br />

,,Razboiul european i-a gasit pe rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia in aceea~i stare<br />

culturala ~i politica ca ~i razboiul balcanic, insa intr-o stare sufleteasca<br />

deprimata". 200<br />

Se mentionau apoi conditiile grele <strong>din</strong> zona romaneasca a Crainei,<br />

uncle gospodariile au fost jefuite atat de trupele germane, cat ~i de cele<br />

bulgare. Se arata apoi ca doar nesiguranta vietii ~i lipsa unor bunuri elementare,<br />

hrana in primul rand, a fa.cut ca o serie de romani de acolo, cu<br />

familiile lor, inclusiv un mare numar de copii, sa se refugieze in Romania.<br />

In incheiere se arata ca bulgarii, momentan invingatori, vroiau sa<br />

anexeze nu numai Macedonia intreaga, dar ~i Serbia de Est, de la Morava<br />

pana la Timoc. Se sublinia ca Romania nu poate renunta la conationalii<br />

ei. Se concluziona: ,,Idealul nostru national trebuie sa ne straluceasca<br />

intotdeauna ~i in orice imprejurare. Datoria noastra fireasca, ca<br />

romani, este ca sa tindem cu totii sa fim uniti ~i suflete~te, ~i trupe~te".<br />

La sfar~itul anului 1916, dupa ce fusese mai multa vreme profesor la<br />

Silistra, Atanasie Popovici, colaborator apropiat al publicatiei politice<br />

,,Tribuna", care a aparut in perioada martie 1915 - august 1916, a publicat<br />

o serie de materiale cu privire la timoceni. I:n septembrie 1916 s-a refugiat<br />

la Bucure~ti, de unde a plecat la Ia~i ~i apoi a ajuns la Chi~inau,<br />

unde a preluat conducerea tipografiei romane~ti de acolo ~i a devenit<br />

administratorul cotidianului ,,Romania noua".<br />

Evolutia ulterioara a lucrurilor, de la sfar~itul razboiului mondial,<br />

nu a fost anticipata de reprezentantii timocenilor care au sperat ca, in<br />

conditiile complexelor transformari prin care trecea Europa de Sud-··;<br />

Est, cand principiul wilsonian al autodeterminarii parea sa triurnfe, /<br />

doleantele lor legitimate tocmai de acest principiu, i~i vor gasi o rezol- :<br />

200 ,,Tribuna", Bucure~ti, 17 ianuarie 1917.<br />

Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================<br />

vare satisfacatoare. Principalul aparator al cauzei romanilor <strong>din</strong> Valea<br />

Timocului a fost in acele momente Atanasie Popovici. ~a cum s-a mai<br />

aratat, in conditiile complexe ale evolutiei politico-militare a statului<br />

Romaniei dupa intrarea in razboi, Atanasie Popovici, simtindu-se direct<br />

amenintat de elementele austro-maghiare, dar ~i la insistentele<br />

bunului sau mentor, devenit ~i prieten, Onisifor Ghibu, ajunge spre finele<br />

anului 1917 in capitala Basarabiei, la Chi~inau. Ulterior, acolo, s-au<br />

adunat ~i alti romani <strong>din</strong> Timoc, care fusesera implicati in desfa~urarea<br />

operatiunilor militare la nivel continental ~i, unii <strong>din</strong>tre ei, devenisera<br />

prizonieri in lagare ale uneia sau alteia <strong>din</strong>tre taberele beligerante. in<br />

acest context, pentru mai multe luni, Chi~inaul a devenit un centru de<br />

manifestare a identitatii nationale ~i a obiectivelor romanilor <strong>din</strong> zona<br />

timoceana.<br />

Un moment deosebit in istoria romanitatii s-a petrecut la inceputul<br />

anului 1918. Atunci, cu ocazia sarbatoririi zilei simbolice de 24 ianuarie,<br />

cea a Unirii, s-a desfa~urat la Chi~inau o mare adunare care, intr-un<br />

anume fel, preceda pe cea de la Alba Iulia, de la sfa.r$itul aceluia~i<br />

an. Participau acolo refugiati roma.ni <strong>din</strong> toate provinciile, intre care se<br />

aflau $i trei reprezentanti <strong>din</strong> dreapta Dunarii, respectiv dr. Atanasie<br />

Popovici, <strong>din</strong> Timoc, Epaminonda Balamaci, originar <strong>din</strong> Albania, ~i<br />

meglenitul Constantin Noe 201 • Acolo s-a adoptat o rezolutie prin care<br />

se cerea, $i sub semnatura lui Atanasie Popovici, o prima declaratie de<br />

unire a tuturor romanilor.<br />

In acea perioada, Atanasie Popovici era membru in comitetul de<br />

redactie al cotidianului ,,Romania Noua", ava.nd ca subtitlu: ,,organ de<br />

propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor". Chiar in primul<br />

numar <strong>din</strong> 1918 al acestei publicatii, aparut in 24 ianuarie, s-a publicat<br />

prima declaratie de unire a tuturor romanilor in Chisinau devenit<br />

' '<br />

atunci principal centru al mi~carii pentru desavar~irea a ceea ce avea sa<br />

fie Romania Mare 202 • Pe prima pagina era tiparit manifestul de unire al<br />

201 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vietii. fn Basarabia revoluponarii (1917-1918) - Amintiri,<br />

Chi~inau, 1992, p. 33, 515.<br />

202 Octavian 0. Ghibu, op. cit. , R. I. M. , nr. 3, p. 37<br />

n8<br />

n9

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!