Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================ PROBLEMA TIMOCEANA IN ANII INTERBELICI l Perioada cuprinsa intre sfar~itul Primului Razboi Mondial ~i inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial nu a adus, in ceea ce prive~te soarta romanilor timoceni, schimbari majore. Cele doua state balcanice (Serbia ~i Bulgaria), in stapanirea carora se aflau, au continuat sa le refuze cele mai elementare drepturi nationale, lipsindu-i de ~coli in care sa se predea ~i de biserici in care sa se slujeasca in limba materna, continuand nestingherite procesul de deznationalizare pe care il incepusera inca <strong>din</strong> secolul al XIX-lea. in tot acest timp Romania a asistat, de obicei, pasiva la tratamentul indurat de catre timoceni, aceasta atitu<strong>din</strong>e inscriindu-se in ten<strong>din</strong>ta generala·a guvernelor ce s-au succedat la Bucurer;.ti, de a se dezinteresa de rom<strong>anii</strong> sud - dunareni. 199 in timpul Primului Razboi Mondial problema romanilor <strong>din</strong> Valea Timocului a fost mai mult sporadic in atentia opiniei publice <strong>din</strong> Romania. Ea a fost, de exemplu, ridicata in mai multe randuri, in diverse forme, de catre dr. A. Popovici. Acesta semna in epoca, in presa de la Bucure~ti, cu numele de Atanasie Furnica. Interesant este, <strong>din</strong> acest punct de vedere, articolul mai amplu publicat la Bucure~ti, la inceputul anului 1916 r;.i intitulat ,,De la rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia. A treia categorie de refugiati". Articolul respectiv era publicat in contextul unei ample actiuni a societatii romaner;.ti de sprijinire a cauzei sarber;.ti, inclusiv prin primirea calduroasa facuta unor refugiati in Regatul Romaniei, provenind ~•· <strong>din</strong> spatiul <strong>Serbiei</strong> de peste Dunare. > 199 Ibidem, p. 98 n7 \.
I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -; Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong> In partea introductiva, A. Popovici atragea atentia asupra faptului ca foarte multi <strong>din</strong> a~a-numitii ,,refugiati sarbi", proveniti <strong>din</strong> satele de pe tarmul drept al Dunarii, erau de fapt romani. Se evoca pe scurt participarea romanilor <strong>din</strong> Serbia la evenimentele balcanice ale anilor 1912- 1913, aratandu-se ca dupa aceea situatia lor nus-a imbunatatit, dimpotriva: ,,Razboiul european i-a gasit pe rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia in aceea~i stare culturala ~i politica ca ~i razboiul balcanic, insa intr-o stare sufleteasca deprimata". 200 Se mentionau apoi conditiile grele <strong>din</strong> zona romaneasca a Crainei, uncle gospodariile au fost jefuite atat de trupele germane, cat ~i de cele bulgare. Se arata apoi ca doar nesiguranta vietii ~i lipsa unor bunuri elementare, hrana in primul rand, a fa.cut ca o serie de romani de acolo, cu familiile lor, inclusiv un mare numar de copii, sa se refugieze in Romania. In incheiere se arata ca bulgarii, momentan invingatori, vroiau sa anexeze nu numai Macedonia intreaga, dar ~i Serbia de Est, de la Morava pana la Timoc. Se sublinia ca Romania nu poate renunta la conationalii ei. Se concluziona: ,,Idealul nostru national trebuie sa ne straluceasca intotdeauna ~i in orice imprejurare. Datoria noastra fireasca, ca romani, este ca sa tindem cu totii sa fim uniti ~i suflete~te, ~i trupe~te". La sfar~itul anului 1916, dupa ce fusese mai multa vreme profesor la Silistra, Atanasie Popovici, colaborator apropiat al publicatiei politice ,,Tribuna", care a aparut in perioada martie 1915 - august 1916, a publicat o serie de materiale cu privire la timoceni. I:n septembrie 1916 s-a refugiat la Bucure~ti, de unde a plecat la Ia~i ~i apoi a ajuns la Chi~inau, unde a preluat conducerea tipografiei romane~ti de acolo ~i a devenit administratorul cotidianului ,,Romania noua". Evolutia ulterioara a lucrurilor, de la sfar~itul razboiului mondial, nu a fost anticipata de reprezentantii timocenilor care au sperat ca, in conditiile complexelor transformari prin care trecea Europa de Sud-··; Est, cand principiul wilsonian al autodeterminarii parea sa triurnfe, / doleantele lor legitimate tocmai de acest principiu, i~i vor gasi o rezol- : 200 ,,Tribuna", Bucure~ti, 17 ianuarie 1917. Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================ vare satisfacatoare. Principalul aparator al cauzei romanilor <strong>din</strong> Valea Timocului a fost in acele momente Atanasie Popovici. ~a cum s-a mai aratat, in conditiile complexe ale evolutiei politico-militare a statului Romaniei dupa intrarea in razboi, Atanasie Popovici, simtindu-se direct amenintat de elementele austro-maghiare, dar ~i la insistentele bunului sau mentor, devenit ~i prieten, Onisifor Ghibu, ajunge spre finele anului 1917 in capitala Basarabiei, la Chi~inau. Ulterior, acolo, s-au adunat ~i alti romani <strong>din</strong> Timoc, care fusesera implicati in desfa~urarea operatiunilor militare la nivel continental ~i, unii <strong>din</strong>tre ei, devenisera prizonieri in lagare ale uneia sau alteia <strong>din</strong>tre taberele beligerante. in acest context, pentru mai multe luni, Chi~inaul a devenit un centru de manifestare a identitatii nationale ~i a obiectivelor romanilor <strong>din</strong> zona timoceana. Un moment deosebit in istoria romanitatii s-a petrecut la inceputul anului 1918. Atunci, cu ocazia sarbatoririi zilei simbolice de 24 ianuarie, cea a Unirii, s-a desfa~urat la Chi~inau o mare adunare care, intr-un anume fel, preceda pe cea de la Alba Iulia, de la sfa.r$itul aceluia~i an. Participau acolo refugiati roma.ni <strong>din</strong> toate provinciile, intre care se aflau $i trei reprezentanti <strong>din</strong> dreapta Dunarii, respectiv dr. Atanasie Popovici, <strong>din</strong> Timoc, Epaminonda Balamaci, originar <strong>din</strong> Albania, ~i meglenitul Constantin Noe 201 • Acolo s-a adoptat o rezolutie prin care se cerea, $i sub semnatura lui Atanasie Popovici, o prima declaratie de unire a tuturor romanilor. In acea perioada, Atanasie Popovici era membru in comitetul de redactie al cotidianului ,,Romania Noua", ava.nd ca subtitlu: ,,organ de propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor". Chiar in primul numar <strong>din</strong> 1918 al acestei publicatii, aparut in 24 ianuarie, s-a publicat prima declaratie de unire a tuturor romanilor in Chisinau devenit ' ' atunci principal centru al mi~carii pentru desavar~irea a ceea ce avea sa fie Romania Mare 202 • Pe prima pagina era tiparit manifestul de unire al 201 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vietii. fn Basarabia revoluponarii (1917-1918) - Amintiri, Chi~inau, 1992, p. 33, 515. 202 Octavian 0. Ghibu, op. cit. , R. I. M. , nr. 3, p. 37 n8 n9
- Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
- Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 5 and 6:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 7 and 8: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
- Page 15 and 16: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 17 and 18: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 57: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
- Page 63 and 64: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
- Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108: 7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
- Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
- Page 112 and 113:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
- Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
- Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
- Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
- Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
- Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
- Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
- Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN