.: . Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong> al Societatii de Cultura Macedo-Romane, cat ~i al Societatii Timocul). In ~e<strong>din</strong>ta de la 1 ianuarie 1914 a Adunarii Deputatilor, el a ridicat <strong>din</strong> nou problema confratilor sai <strong>din</strong> Timoc. A reamintit parlamentarilor ca in 1878, diplomatii ru~i oferisera Romaniei, in contextul problemei basarabene, intreaga zona a Vi<strong>din</strong>ului de circa 400.000 kmp. El considera atunci ca zona Vi<strong>din</strong>ului prezenta pentru romani un dublu interes ~i sentimental/national ~i strategic. Incheia cu cre<strong>din</strong>ta sa, neaprobata de niciunul <strong>din</strong>tre confratii sai <strong>din</strong> Parlament, ca Romania a fa.cut o gre ~eala neacceptand propunerea ruseasca de anexare a zonei Vi<strong>din</strong>ului. 1 9 1 Intervenea atunci in discutie ~i deputatul conservator D. Com~a, reprezentand guvernul care, combatandu-1 pe I. C. Gradi~teanu, in legatura cu mai vechea lui pozitie legata de Vi<strong>din</strong>, sublinia ca foarte probabil o astfel de atitu<strong>din</strong>e a Romaniei ar fi provocat o reactie deosebita chiar o interventie pro bulgara a Rusiei. 192 Toate aceste actiuni se explica ~i printr-o intetire a politicii de sarbizare. Prin ordonanta nr. 765 <strong>din</strong> 18 august 1899, Episcopul de Timoc obliga pe toti preoµi sa boteze copiii doar cu nume nationale sarbe~ti, care se afi~au pe o lista in biserica pentru ca parintii sale poata alege 1 93. Astfel s-a ajuns ca rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Timoc sa aiba un nume sarbesc folosit in relatiile cu autoritatile ~i un nume romanesc folosit in intimitate. Numele de familie au ca.pa.tat o forma sarbeasca prin adaugarea sufixului ,,ici" sau chiar prin inlocuirea numelui romanesc cu unul sarbesc - este ~i cazul lui Atanasie Popovici, al carui nume de familie era de fapt Furnica. In satele romane~ti, pe langa obligativitatea invatamantului pe timp de patru ani, s-a introdus un an suplimentar preparator iar absolventii mai faceau cursuri pentru inca doi ani in fiecare zi de joi ~i duminica dedicate invatarii limbii sarbe. $i fetele, practica ce nu se intalnea pe ansamblul <strong>Serbiei</strong>, trebuia sa mearga la ~coala 1 94. 191 Idem, p. 136 . 192 Idem, p. 140. 193 Dr. A. Popovici, Sarbii ~i romdnii <strong>din</strong> Serbia, in ,,Tribuna", nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247, D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/155, f. 37. 194 Dr. A. Popovici, Sdrbii ~i romo.nii <strong>din</strong> Serbia, in ,,Tribuna': nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247. Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================= Cu siguranta ca statul sarb ii trata nedrept pe romani impunandu-le biserica ~i ~coala intr-o alta limba decat cea materna, interzicandu-le sa-~i boteze copiii cu nume romane~ti, maltratandu-i atunci cand vorbeau romant~te in public, luandu-le practic dreptul de a fi romani a~a cum o evidentiaza foarte bine marturiile <strong>din</strong> epoca. Nu trebuie insa trecuta cu vederea o alta realitate: rom<strong>anii</strong> timoceni aveau motive intemeiate sa ierte <strong>Serbiei</strong> pana la un punct asupririle atata timp cat in patria lor, nu tocmai iubitoare, ei aveau, totu~i, o situatie materiala decenta, erau proprietari pe bucata de pamant pe care o lucrau, in timp ce tar<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Romania nu se puteau mandri cu o situatie asemanatoare. De altfel, probabil ca sarbii aveau grija sa raspandeasca in regiune informatii cu totul defavorabile Romaniei, mai ales cu referire la starea taranimii, dovada fiind ~i parerile preconcepute ale lui A. Popovici de care aminte~te 0. Ghibu. Con~tiinta ca sunt romani ~i dragostea pentru Romania, la timoceni se impletea in chip curios cu dragostea pentru Serbia. Marturii despre aceasta, intrucatva nefireasca, alaturare de sentimente aduce T. Palade care a strabatut Serbia intre 15 iunie - 1 august 1914 luand co11,tact ~i cu grupuri de soldati timoceni concentrati in vederea iminentului razboi cu Austro-Ungaria. De la ei a aflat ca sunt con~tienti de faptul ca sunt romani ~i ca tin la Romania <strong>din</strong> care cauza orice tanar in varsta de 18-20 de ani petrece cativa ani in tara pentru a o cunoa~te. In egala masura tin ~i la Serbia caci le este ,,darjava" ~i ei nu pot sa o lase sa se prapadeasca. Austriecii, daca vor sa mearga la Ni~, uncle este cartierul general, vor trebui intai sa treaca peste ei toti. 195 Aceasta dorinta de a se jertfi pentru un guvern care le-a rapit dreptul la ~coala ~i biserica in limba proprie se explica tot prin situatia materiala buna: ,,Fiecare e bun stapan pe bucata lui de pamant ~i cum Valea Timocului e una <strong>din</strong>tre cele mai roditoare ale <strong>Serbiei</strong> ei au gospodarii frumoase." 196 Eforturile sporite ale statului sarb de a-i asimila, coroborate cu lipsa 195 Idem, Romo.nii <strong>din</strong> Serbia, in ,,Romanismul", nr. 3,1913, p. 148-154, p. 151 196 T. Palade, lnsemnari <strong>din</strong> Serbia l?i Macedonia Sarbeasca, lal?i 1916, in ,,Arhiva", an XXVI 112 113
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong> de vointa a Romaniei de a-i ajuta au scazut considerabil ~ansele timocenilor de a rezista cu succes deznationalizarii. G. Giuglea nu avea mari sperante in legatura cu supravietuirea elementului romanesc <strong>din</strong> Serbia, in conditiile in care acesta se confrunta cu aparatul bine organizat al unui stat modern: ,,De aici inainte situatia se va schimba. Nu vor mai fi in lupta numai puterile proprii ale celor doua popoare, ci sarbii vor fi ajutati ~i de forta pe care o da statul. Rom<strong>anii</strong> vor ramane pe un nivel tot mai jos pentru ca nu vor putea lupta mai departe decat tot cu vechea arma a rezistentei de rasa care, oricat de puternica ar fi, cu greu va putea rezista armelor moderne de asimilare: l?Coala l?i armata." 1 9 7 Profetia sa, facuta in 19n, se va dovedi in cele <strong>din</strong> urma corecta pe masura trecerii anilor. Astfel se infatil?a situatia romanilor timoceni inaintea izbucnirii primei conflagratii mondiale. In timpul razboiului, regiunea Crainei a re- " venit Bulgariei ( dupa ce fusese promisa anterior Romaniei, daca s-ar fi alaturat Puterilor Centrale) pe baza acordului semnat de aceasta cu Puterile Centrale, la 6 septembrie 1915. 198 Stapanirea bulgara m zona a ' durat aprox:imativ trei ani. La sfar~itul razboiului, Serbia ~i-a recapatat teritoriul pierdut. CAPITOLUL III 197 G. Giuglea, Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Serbia, in ,,Anuar de Geografie $i Antropogeografie", 1910-1911; :: p. 214-215. 198 Gheorghe Zbuchea, Roman.ii timoceni, p. 56 114
- Page 1 and 2:
ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
- Page 3 and 4:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 5 and 6: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 7 and 8: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
- Page 15 and 16: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 17 and 18: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 19 and 20: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 21 and 22: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
- Page 25 and 26: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 29 and 30: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
- Page 33 and 34: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 35 and 36: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 39 and 40: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
- Page 43 and 44: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 47 and 48: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
- Page 55: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
- Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
- Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
- Page 63 and 64: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
- Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
- Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
- Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
- Page 79 and 80: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 83 and 84: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
- Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
- Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
- Page 93 and 94: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
- Page 97 and 98: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
- Page 101 and 102: 11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
- Page 103 and 104: ,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
- Page 105 and 106: i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
- Page 107 and 108:
7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
- Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
- Page 112 and 113:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
- Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
- Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
- Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
- Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
- Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
- Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
- Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
- Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
- Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
- Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN