Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

.: .
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
al Societatii de Cultura Macedo-Romane, cat ~i al Societatii Timocul).
In ~edinta de la 1 ianuarie 1914 a Adunarii Deputatilor, el a ridicat din
nou problema confratilor sai din Timoc. A reamintit parlamentarilor
ca in 1878, diplomatii ru~i oferisera Romaniei, in contextul problemei
basarabene, intreaga zona a Vidinului de circa 400.000 kmp. El considera
atunci ca zona Vidinului prezenta pentru romani un dublu interes
~i sentimental/national ~i strategic. Incheia cu credinta sa, neaprobata
de niciunul dintre confratii sai din Parlament, ca Romania a fa.cut o gre­
~eala neacceptand propunerea ruseasca de anexare a zonei Vidinului. 1 9 1
Intervenea atunci in discutie ~i deputatul conservator D. Com~a, reprezentand
guvernul care, combatandu-1 pe I. C. Gradi~teanu, in legatura
cu mai vechea lui pozitie legata de Vidin, sublinia ca foarte probabil o
astfel de atitudine a Romaniei ar fi provocat o reactie deosebita chiar o
interventie pro bulgara a Rusiei. 192
Toate aceste actiuni se explica ~i printr-o intetire a politicii de sarbizare.
Prin ordonanta nr. 765 din 18 august 1899, Episcopul de Timoc
obliga pe toti preoµi sa boteze copiii doar cu nume nationale sarbe~ti,
care se afi~au pe o lista in biserica pentru ca parintii sale poata alege 1 93.
Astfel s-a ajuns ca romanii din Timoc sa aiba un nume sarbesc folosit in
relatiile cu autoritatile ~i un nume romanesc folosit in intimitate. Numele
de familie au ca.pa.tat o forma sarbeasca prin adaugarea sufixului
,,ici" sau chiar prin inlocuirea numelui romanesc cu unul sarbesc - este
~i cazul lui Atanasie Popovici, al carui nume de familie era de fapt Furnica.
In satele romane~ti, pe langa obligativitatea invatamantului pe
timp de patru ani, s-a introdus un an suplimentar preparator iar absolventii
mai faceau cursuri pentru inca doi ani in fiecare zi de joi ~i duminica
dedicate invatarii limbii sarbe. $i fetele, practica ce nu se intalnea
pe ansamblul Serbiei, trebuia sa mearga la ~coala 1 94.
191 Idem, p. 136 .
192 Idem, p. 140.
193 Dr. A. Popovici, Sarbii ~i romdnii din Serbia, in ,,Tribuna", nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247,
D. A. N. I. C., fond Stoica Vasile, dosar 1/155, f. 37.
194 Dr. A. Popovici, Sdrbii ~i romo.nii din Serbia, in ,,Tribuna': nr. 14, 1916, p. 246-249, p. 247.
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI =================
Cu siguranta ca statul sarb ii trata nedrept pe romani impunandu-le
biserica ~i ~coala intr-o alta limba decat cea materna, interzicandu-le
sa-~i boteze copiii cu nume romane~ti, maltratandu-i atunci cand vorbeau
romant~te in public, luandu-le practic dreptul de a fi romani a~a
cum o evidentiaza foarte bine marturiile din epoca. Nu trebuie insa
trecuta cu vederea o alta realitate: romanii timoceni aveau motive intemeiate
sa ierte Serbiei pana la un punct asupririle atata timp cat in
patria lor, nu tocmai iubitoare, ei aveau, totu~i, o situatie materiala decenta,
erau proprietari pe bucata de pamant pe care o lucrau, in timp ce
taranii din Romania nu se puteau mandri cu o situatie asemanatoare.
De altfel, probabil ca sarbii aveau grija sa raspandeasca in regiune informatii
cu totul defavorabile Romaniei, mai ales cu referire la starea
taranimii, dovada fiind ~i parerile preconcepute ale lui A. Popovici de
care aminte~te 0. Ghibu.
Con~tiinta ca sunt romani ~i dragostea pentru Romania, la timoceni
se impletea in chip curios cu dragostea pentru Serbia. Marturii despre
aceasta, intrucatva nefireasca, alaturare de sentimente aduce T. Palade
care a strabatut Serbia intre 15 iunie - 1 august 1914 luand co11,tact ~i cu
grupuri de soldati timoceni concentrati in vederea iminentului razboi
cu Austro-Ungaria. De la ei a aflat ca sunt con~tienti de faptul ca sunt
romani ~i ca tin la Romania din care cauza orice tanar in varsta de 18-20
de ani petrece cativa ani in tara pentru a o cunoa~te. In egala masura tin
~i la Serbia caci le este ,,darjava" ~i ei nu pot sa o lase sa se prapadeasca.
Austriecii, daca vor sa mearga la Ni~, uncle este cartierul general, vor
trebui intai sa treaca peste ei toti. 195 Aceasta dorinta de a se jertfi pentru
un guvern care le-a rapit dreptul la ~coala ~i biserica in limba proprie se
explica tot prin situatia materiala buna: ,,Fiecare e bun stapan pe bucata
lui de pamant ~i cum Valea Timocului e una dintre cele mai roditoare
ale Serbiei ei au gospodarii frumoase." 196
Eforturile sporite ale statului sarb de a-i asimila, coroborate cu lipsa
195 Idem, Romo.nii din Serbia, in ,,Romanismul", nr. 3,1913, p. 148-154, p. 151
196 T. Palade, lnsemnari din Serbia l?i Macedonia Sarbeasca, lal?i 1916, in ,,Arhiva", an XXVI
112
113