Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

'i
'~
l
'ii
!:
Macinat de revolte nationale, amenintat de Marile Puteri ale Europei,
framantat de lupte interne pentru putere ~i cu o economie inapoiata,
singura ~ansa de supravietuire a Imperiului Otoman ramane calea
reformelor, atat economice cat ~i politice. Pentru a pune capat revoltelor
popoarelor balcanice, sultanul infaptuie~te o serie de reforme vizand
in primul rand populatiile cre~tine. Alaturi de acestea, romanii
sud-dunareni au fast incadrati reformelor. Pentru ei sultanul emite pe
9/22 mai 1905 o iradea, adevarat document constitutional. In afara recunoa~terii
nationalitatii romane, iradeaua recuno9tea dreptul de autoconducere
locala, prin reprezentanti proprii, libertati 9i garantii in
domeniul bisericesc ~i 9colar. ,,Maiestatea sa imperiala, sultanul, care
din sentimentele sale de inalta justitie 9i ingrijire parinteasca pentru
popoarele sale i~i intinde binefacerile ~i favorurile sale asupra tuturor
supu9ilor sai credincio~i, fara deosebire de rasa, nici religiune, luand
in consideratie suplicele supuse, in timpul din urma, la picioarele tronului
imperial de care supu9ii sai valahi, a binevoit sa ordone ca, in ,
virtutea drepturilor civile de care dan9ii se bucura cu acela~i titlu, ca
~i ceilalti supu9i nemusulmani, comunitatile lor sa desemneze pe muhuhtarhi
conform cu regulamentele in vigoare; ca dupa cum se practica
cu celelalte comunitati, membrii vlahi sa fie deopotriva admi9i, dupa
regula in consiliile administrative, 9i ca inlesniri sa fie acordate de catre
autoritatile imperiale pentru profesorii numiti de zilele comunitatii
pentru inspectarea ~colilor lor ~i indeplinirea formalitatilor dictate de
legile Imperiului pentru deschiderea noilor stabilimente 9colare ." 177
Iradeaua imperiala este intarita pe 10-23 mai 1905 de catre te9chereaua
ministrului justitiei 9i cultelor, care i-o face cunoscuta ~i ii cere
Patriarhului Ecumenic sa o respecte. Acest act oficial al sultanului nu
este prirnit cu bucurie 9i de celelalte popoare balcanice, ci din contra, se
constata o puternica reactie contradictorie. 178 Aceasta noua situatie in
care se aflau rornanii balcanici, prima de felul acesta in intreaga epoca
i
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
177 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., op. cit., p. 192,
178 Zbuchea, Gh., Romanii din Peninsula Balcanicii $i Tratatul de la Bucure$ti din anul 1913,
in ,,Caleidoscop aroman': vol. I; Bucure~ti, 1998, p. 302.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI ================
moderna, nu are rezultatul scontat. Patriarhia Ecurnenica, autoritatile
statelor in care locuiau romanii, profita de slabul aparat adrninistrativ
al otomanilor 9i se irnpotrivesc punerii in practica a iradelei. Apar
bande inar111ate nationaliste care supun romanii unor atrocitati de neinchipuit.
Erau urmariti in special profesorii, preotii precum ~i persoanele
instarite sau influente. Emisa pentru un scop nobil, iradeaua imperiala
a avut doar darul de a tensiona relatiile dintre romani 9 i celelalte
popoare balcanice. 0 parte din rneritul acordarii acestor drepturi o au
~i personalitatile politice din nordul Dunarii.
Perioada ,,de aur" a romanismului balcanic este fara indoiala cea din
timpul regirnului ,,Junilor Turci" (iulie 1908-octombrie 1912).
Mi9carea avand drept scop modernizarea ~i democratizarea Imperiului
Otornan ,,se bucura inca de la inceputurile ei de sprijinul rornanilor,
atat din Regat, cat 9i de la sud de Dunare" 179 . Drept recuno 9 tinta
pentru efortul depus in actiunea revolutionara, doi romani vor intra
in Parlamentul Otoman: Nicolae Batzaria (senator) ~i Filip Mi~ea deputat
18 ° Fiind con~tienti de imposibilitatea crearii unui stat care sa-i
cuprinda pe toti romanii balcanici, ~i in concordanta cu drepturile politice
~i culturale ca~tigate in aceasta perioada sub acest regim, elita
romaneasca sud-dunareana (irnpreuna cu cei doi parlamentari) sustin
entitatea Irnperiului Otoman. Reaqia nationalista a celorlalte popoare
(sarb, grec, bulgar) a venit in contradictie cu programul Junilor Turci,
cat ~i cu aspiratiile romanilor, ceea ce va duce in final la confruntari
sangeroase ~i prigoniri ale romanilor. Situatia este agravata 9 i de implicarea
Marilor Puteri in zona balcanica, precurn ~i de rivalitatea Imperiului
Tarist 9i a Monarhiei Habsburgice pentru o mai mare influenta
in zona. In octombrie 1911 se redeclan9eaza Criza Orientala prin izbucnirea
razboiului italo-turc 9i anexarea de catre primii a Tripolitaniei ~i a
Insulelor Dodecanezului. 181 In acest context sub egida Rusiei ia na 9 tere
179 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., op. cit., p. 29.
180 Ibidem.
181 Zbuchea Gh., Romdnii $i lumea sud-est europeanii fn ajunul Primului Riizboi Mandia!, in
,,Stud.ii ~i articole de istorie", LXv, 1999, p. 47.
106
107