Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

l
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
Progresist, strict controlat de regele Milan. La alegerile din septembrie
1883, radicalii au dobandit o majoritate consistenta a voturilor, ceea ce
le dadea automat dreptul de a forma guvernul, insa monarhul a numit
ca premier pe N. Hristic, frunta9 al Partidului Progresist. Pana atunci '
in localitatile rurale ale Serbiei existau multi rezervi9ti care aveau acasa
arme care trebuiau sa se prezinte in trupele auxiliare in caz de mobilizare.
Temandu-se de o agitare a masei de tarani de catre radicali, regele
a ordonat dezarmarea respectiv confiscarea armelor 166 . Participarea la
rascoala din punct de vedere social a fost complexa din partea taranilor
care au refuzat sa predea armele, Ii s-au alaturat me9te9ugari, unii functionari
9i reprezentanti ai clasei mijlocii, precum 9i reprezentanti locali
a Partidului Radical. Astfel, aceasta rascoala a dobandit un caracter de
masa. 167 .
Vremelnic, rasculatii 9i-au impus controlul asupra mai multor a9ezari
intre care Boljevac, Banja, Aleksinac etc. Au aparut organe locale
de conducere. Impotriva rasculatilor au fost trimise importante forte
militare care, in scurta vreme, au inabu9it rascoala. A fost creat un tribunal
extraordinar pentru a judeca pe rasculati 9i conducatorii acestora.
Acesta 9i-a desfa9urat activitatea la Zajecar. Au fost condamnati la
moarte 94 de rasculati, la ocna, pe diverse termene, 567 rasculati. Intre
cei condamnati au fost 9i conducatorii Partidului Radical, in frunte cu
Nikola Pasic care i9i gasise deja adapost in Bulgaria. Totodata, a fost interzis
Partidul Radical. Dupa ce a stat putina vreme in Bulgaria, Nikola
Pasic a venit la Bucure9ti, fiind intampinat cu simpatie de reprezentantii
opiniei publice de acolo, in frunte cu C. A. Rosetti. Tot la Bucure9ti,
el a avut o serie de contacte, cu o delegatie speciala a Partidului Radical
francez 168 •
166 Pregled Istorije Jugoslovenskih Naroda, vol. II, Beograd, 1965, p. 52. S. Dimitrov, K.
Mancev, Istoria na Balkanskite narodi. 1879-1918, Sofia, 1975, p. 142.
167 Pe ansamblu, intreaga problematica a fost analizata cu ocazia unui amplu simpoziop
organizat de Academia Sarba de $tiinta ~i Arta in anul 1983, ale carei acte au fost publicate:
Timocka buna 1883 i njen drustveno-politicki znacaj za Srbiju XIX veka, Beograd, 1986.
Mentionam ca din cele 26 de comunicari ~i referate, doar unul singur, eel alcatuit de Vidosava
Stojancevic, se referea la unele aspecte tehnice din zona Timocului, spre sfar~itul secolului
XIX, fara a insista asupra problemelor romane~ti in mod deosebit, op.cit., p. 323 ~i urm.
168 Ion Delavidin, op. cit., p. n6-n7.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
Rascoala timoceana a avut un ecou 9i in presa romaneasca. Astfel,
de exemplu, despre ea a scris publicatia ,,Telegraful roman" din Sibiu
~i mai cu seama doua publicatii bucure9tene, respectiv ziarele ,,Telegraful"
~i ,,Rqmanul". In aceste publicatii, in cursul lunilor octombrie
~i noiembrie, au aparut o serie de ~tiri privind evenimentele din zona,
multe fiind preluate dupa informatiile provenite de la Sofia sau Viena,
astfel incat romanii·au fost bine informati in legatura cu cele petrecute
in imediata vecinatate. 16 9
Aceea~i situatie este relevata ~i de ziarul ,,Universul" care, referindu-se
la situatia Serbiei de N-E la inceputul deceniului al IX-lea, arata
ca ,,populatia rurala a fost incarcata cu numeroase impozite. Din pricina
mizeriei mai ales in timpul iernii, familii intregi mureau de foame.
Principele Milan a reprimat mi~carea taraneasca, semnand peste 90 de
condamnari la moarte." 170 Peste ani, cunoscutul politician roman, doctorul
Nicolae Lupu, evoca ~i evenimentele din 1883. In aprili~ 1925 el a
trimis o scrisoare deschisa lui Nikola Pasic, care era atunci prim-ministru
al Regatului Iugoslav. In contextul denuntarii a ceea ce el denumea
,,persecutii impotriva romanilor din statul vecin", avertiza: ,,Este insa
un simt de elementara dreptate care cere ca nici cetatenii sarbi de origine
romana din Banat, nici cei din Timoc sa nu fie jigniti.
Nu uitati, Nikola Pasic, ca pentru libertatea Serbiei, rauri de sange
ale timocenilor au curs ... Din acest sange varsat pentru marirea patriei
voastre 9i liberarea noastra a tuturor, trebuie sa iasa infratirea, c.um din
caldura, soare ~i ploaie, infrate~te radacina graului. Nu ura! Iar dumneavoastra,
domnule Pasic, nu va amintiti de luptele tineretii dv? Ati
ridicat atun:ci, pe la 1880, steagul radicalismului democrat... Cine a varsat
atunci sange ~i s-a jertfit, de data asta pentru dv? Timocenii, prin
revolutia din Timoc, in 1883, au pus piatra de temelie a puterii ~i maririi
169 Vezi pe scurt Milan Vancu, comunicare la simpozionul din 1983 mentionat mai sus, p.
353-356.
170 Apud Ciachir. N., Istoria popoarelor din sud-estul Europei fn epoca moderna, Bucure~ti,
1987, p. 273.
102
103