Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Sfarsitul razboiului si Tratatul de la Berlin schimba intr-o mare ma- , ' sura realitatile existente in Balcani. Astfel, Bulgaria este impartita in doua: partea nordica formeaza Principatul Bulgar afl.at sub suzeranitatea Turciei iar partea sudica, Rumelia Orientala, ramane in cadrul Imperiului Otoman ca o provincie autonoma condusa de un guvern cre~tin. In acela~i timp se recunoa~te Serbiei deplina independenta. Noile realitati politice din Balcani deschideau noi perspective ~i problemei romanilor balcanici. Autoritatile otomane devin mai binevoi- - toare fata de supu~ii lor romani. Situatia romanilor din Balcani a fost evocata in mai multe randuri de catre Mihai Eminescu, preocupat indeaproape de soarta romanitatii de pretutindeni, in viziunea unitatii nationale. Inca in vara anului 1877, imediat dupa proclamarea independentei Romaniei, Mihai Eminescu a intreprins o calatorie pe Valea Timocului ~i in sudul Dunarii, pentru a se interesa de situatia confratilor de acolo. In urma acestei calatorii a publicat o serie de articole in ,,Convorbiri literare", ,,Curierul de Ia~i" ~i ,,Timpul" 162 • In unul din articolele publicate in ,,Timpul" critica autoritatile romane ca nu au ridicat problema romanilor balcanici in cadrul Tratatului de la Berlin: ,,Cu ocazia Congresului de la Berlin aproape toate popoarele Peninsulei Balcanice dau semne de viata, numai romanii transdanubieni nu. Cauza e lesne de inteles. Toate celelalte fragmente de populatii stau in legaturi de cultura cu acele centre politice create de nationalitatile lor. Grecii din Turcia europeana scriu ~i citesc in limba c~re se vorbe~te la Atena, sarbii din Turcia inteleg foarte bine institutiile ~i cultura confratilor lor liberi; numai noi, cu maniera noastra de a vedea, suntem straini in orient ~i ramanem neintele~i chiar ~i pentru cei de un neam cu noi. " 163 Dupa Congresul de la Berlin ~i recunoa~terea internationala a independentei Serbiei, situatia interna din Serbia a fost complicata. Continuandu-se un proces mai vechi, atunci s-au conturat in forma finala: principalele particle politice din tara. Astfel, in anul 1881, a fost inteme- 162 0 parte a acestor articole cuprinse in Opere, volumul XI, au fast republicate recent: Istorie $i destin. Contributii la cunoa$terea romanimii sud-duniirene, Galati-Bucure~ti, 1993. 163 Eminescu, M., Istorie $i destin ... , p. 14. Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ================= iat sub egida lui Nil
l Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Progresist, strict controlat de regele Milan. La alegerile din septembrie 1883, radicalii au dobandit o majoritate consistenta a voturilor, ceea ce le dadea automat dreptul de a forma guvernul, insa monarhul a numit ca premier pe N. Hristic, frunta9 al Partidului Progresist. Pana atunci ' in localitatile rurale ale Serbiei existau multi rezervi9ti care aveau acasa arme care trebuiau sa se prezinte in trupele auxiliare in caz de mobilizare. Temandu-se de o agitare a masei de tarani de catre radicali, regele a ordonat dezarmarea respectiv confiscarea armelor 166 . Participarea la rascoala din punct de vedere social a fost complexa din partea taranilor care au refuzat sa predea armele, Ii s-au alaturat me9te9ugari, unii functionari 9i reprezentanti ai clasei mijlocii, precum 9i reprezentanti locali a Partidului Radical. Astfel, aceasta rascoala a dobandit un caracter de masa. 167 . Vremelnic, rasculatii 9i-au impus controlul asupra mai multor a9ezari intre care Boljevac, Banja, Aleksinac etc. Au aparut organe locale de conducere. Impotriva rasculatilor au fost trimise importante forte militare care, in scurta vreme, au inabu9it rascoala. A fost creat un tribunal extraordinar pentru a judeca pe rasculati 9i conducatorii acestora. Acesta 9i-a desfa9urat activitatea la Zajecar. Au fost condamnati la moarte 94 de rasculati, la ocna, pe diverse termene, 567 rasculati. Intre cei condamnati au fost 9i conducatorii Partidului Radical, in frunte cu Nikola Pasic care i9i gasise deja adapost in Bulgaria. Totodata, a fost interzis Partidul Radical. Dupa ce a stat putina vreme in Bulgaria, Nikola Pasic a venit la Bucure9ti, fiind intampinat cu simpatie de reprezentantii opiniei publice de acolo, in frunte cu C. A. Rosetti. Tot la Bucure9ti, el a avut o serie de contacte, cu o delegatie speciala a Partidului Radical francez 168 • 166 Pregled Istorije Jugoslovenskih Naroda, vol. II, Beograd, 1965, p. 52. S. Dimitrov, K. Mancev, Istoria na Balkanskite narodi. 1879-1918, Sofia, 1975, p. 142. 167 Pe ansamblu, intreaga problematica a fost analizata cu ocazia unui amplu simpoziop organizat de Academia Sarba de $tiinta ~i Arta in anul 1983, ale carei acte au fost publicate: Timocka buna 1883 i njen drustveno-politicki znacaj za Srbiju XIX veka, Beograd, 1986. Mentionam ca din cele 26 de comunicari ~i referate, doar unul singur, eel alcatuit de Vidosava Stojancevic, se referea la unele aspecte tehnice din zona Timocului, spre sfar~itul secolului XIX, fara a insista asupra problemelor romane~ti in mod deosebit, op.cit., p. 323 ~i urm. 168 Ion Delavidin, op. cit., p. n6-n7. Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================ Rascoala timoceana a avut un ecou 9i in presa romaneasca. Astfel, de exemplu, despre ea a scris publicatia ,,Telegraful roman" din Sibiu ~i mai cu seama doua publicatii bucure9tene, respectiv ziarele ,,Telegraful" ~i ,,Rqmanul". In aceste publicatii, in cursul lunilor octombrie ~i noiembrie, au aparut o serie de ~tiri privind evenimentele din zona, multe fiind preluate dupa informatiile provenite de la Sofia sau Viena, astfel incat romanii·au fost bine informati in legatura cu cele petrecute in imediata vecinatate. 16 9 Aceea~i situatie este relevata ~i de ziarul ,,Universul" care, referindu-se la situatia Serbiei de N-E la inceputul deceniului al IX-lea, arata ca ,,populatia rurala a fost incarcata cu numeroase impozite. Din pricina mizeriei mai ales in timpul iernii, familii intregi mureau de foame. Principele Milan a reprimat mi~carea taraneasca, semnand peste 90 de condamnari la moarte." 170 Peste ani, cunoscutul politician roman, doctorul Nicolae Lupu, evoca ~i evenimentele din 1883. In aprili~ 1925 el a trimis o scrisoare deschisa lui Nikola Pasic, care era atunci prim-ministru al Regatului Iugoslav. In contextul denuntarii a ceea ce el denumea ,,persecutii impotriva romanilor din statul vecin", avertiza: ,,Este insa un simt de elementara dreptate care cere ca nici cetatenii sarbi de origine romana din Banat, nici cei din Timoc sa nu fie jigniti. Nu uitati, Nikola Pasic, ca pentru libertatea Serbiei, rauri de sange ale timocenilor au curs ... Din acest sange varsat pentru marirea patriei voastre 9i liberarea noastra a tuturor, trebuie sa iasa infratirea, c.um din caldura, soare ~i ploaie, infrate~te radacina graului. Nu ura! Iar dumneavoastra, domnule Pasic, nu va amintiti de luptele tineretii dv? Ati ridicat atun:ci, pe la 1880, steagul radicalismului democrat... Cine a varsat atunci sange ~i s-a jertfit, de data asta pentru dv? Timocenii, prin revolutia din Timoc, in 1883, au pus piatra de temelie a puterii ~i maririi 169 Vezi pe scurt Milan Vancu, comunicare la simpozionul din 1983 mentionat mai sus, p. 353-356. 170 Apud Ciachir. N., Istoria popoarelor din sud-estul Europei fn epoca moderna, Bucure~ti, 1987, p. 273. 102 103
Page 1 and 2: ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 45 and 46: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 49: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 99 and 100: l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102:
11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104:
,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106:
i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108:
7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 112 and 113:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?