Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

l t
I
I
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
razboiului pe care Principatul autonom 1-a declan~at impotriva Imperiului
Otoman. Atunci, trupele sarbe~ti din garnizoana Negotin, insumand
circa 3.500 de soldati, au trecut inspre rasarit, dincolo de raul
Timoc. Acestor sarbi li s-a alaturat ~i un numar de revolutionari bulgari
care mai inainte stationasera in Romania, de unde au trecut in Serbia
~i apoi in tinuturile bulgare. Noilor veniti li s-a alaturat in mod masiv
populatia locala, cu precadere romanii.
La 20 iunie Serbia a inceput razboiul impotriva Turciei, iar o parte a
armatei sarbe~ti a fost concentrata in zona ora~ului Zajecar 157 • In noaptea
de 25 iunie un grup de rasculati de sub comanda lui L. Ostoic au tre- .
cut granita de pe raul Timoc. Li s-au alaturat locuitorii din satele Deleina,
Coilova, Zlocucea (Aleksandrovac), Tarnoma~nita, astfel ca a fost o
actiune comuna a romanilor, sarbilor ~i bulgarilor. S-au remarcat intre
conducatori Popa Stancu, Liuben Karavelov ~i Teodor Todorov Velcov.
La 29 iunie 1876, armata sarba s-a retras din Timocul bulgaresc, dincolo
de granita, astfel ca localnicii au trebuit sa faca fata singuri armatei
de represalii. lmpotriva lor au fost trimi~i, pe de o parte cei ce faceau
parte din brigada lui Osman Pa~a, iar pe de alta parte, efectivele garnizoanelor
din Vidin ~i Rusciuc, insumand circa 10.000 de soldati turd,
cerchezi ~i tatari. Initial, cetele romanilor rasculati au respins armatele
invadatoare, ca de exemplu in satul Florentin 1 s 8 . Foarte repede rasculatii
au ramas fara munitii, astfel ca, langa satul Novo Selo, la Trinbreg
~i Tarina au fost uci~i intre 800 ~i 1.000 de ra~culati, ramanand in viata
mai putin de 100 de persoane. Dupa unele date, in ultimul atac al turcilor,
desfa~urat la Trinberg ~i Tarina, au fost uci~i 800 de rasculati, iar
20 de prizonieri au fost spanzurati in piata satului Novo Selo. $i in alte
locuri au fost executati in mod demonstrativ unii dintre cei capturaµ,
cum ar fi, de exemplu, mai multi romani timoceni din Bor, Zlot etc, in
frunte cu invatatorul Ion Ciolac. Ca urmare a rascoalei, 18 sate din jurul
Vidinului, din care 15 romane~ti, au fost arse de catre turci, iar 1.000
157 Cf. ,,130 de ani de la Rascoala din Valea Timocului - iunie 1876", in ,,Cuvantul romanesc - '
Rumunska rec", XV (2006), nr. 77, p. 5.
158 Ibidem.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI =================
de rasculati au fost uci~i, decapitati, capetele lor fiind infipte in pari
in ora~ul Vidin. 159 Statul roman s-a implicat direct in ajutorarea celor
raniti. La Cladova a fost trimisa o ambulanta, 13 medici ~i 3 farmaci~ti
cares-au ocµpat de miile de confrati care aveau nevoie de ajutor. Soarta
lor a fost evocata ~i in plan international de catre Mihail Kogalniceanu,
care in~tiinta pe diplomatii Europei cape malul drept al Dunarii traiau
,,mai mult de 200.000 de rornani".
Spre sfar~itul lunii iulie 1876, doi colaboratori ai revistei parisiene
,,L Illustrasion", Rigondon ~i Kaufman s-au aflat la Vidin, trirnitand in
capitala Frantei o arnpla relatare. Evocau o adevarata ,,golgota", respectiv
spanzurari, decapitari, capetele taiate ce se rostogoleau pe strazile
Vidinului, ora~ul semanand ,,cu o cloaca". $i in alte publicatii pariziene
au aparut relatari despre rascoala de la Vidin. 160
Dupa lichidarea fortelor armate ale rasculatilor, au urmat represalii
sangeroase. Satele celor ce au participat la rascoala au fost jefuite ~i
arse. Se considera ca peste 15.000 de locuitori din zona au fugit gasind
adapost in Romania ~i in Serbia. Dupa cateva luni, in plina iarna, a fost
data o arnnistie generala ~i relative garantii de securitate, ceea ce i-a
determinat pe fugari sa revina in locurile natale, unde ~i-au construit
bordeie de pamant in care au trait rnai multi ani, pana cand ~i-au ridicat
case noi.
La 9 mai 1877, la interpelarea deputatului N. Fleva, Mihail Kogalniceanu
declara, in numele guvernului, independenta Romaniei. 161
Urmeaza apoi intrarea Rornaniei in razboi alaturi de Rusia pentru a
consfinti ~i pe campul de lupta independenta ca~tigata. Din nou zona
timoceana devine teatru de razboi.
159 Ulterior, aceasta rascoala a fost evocata de catre F. Kanitz, care a publicat chiar ~i desene
cu rasculatii ~i ca.la.ii acestora: Kanitz, Donau-Bulagarien, 1882, p. 25; vezi ~i ,,Rascoala
romanilor vidinieni, de la 1876", in ,,Timocul': III, 9-10, p. 16; Constantinescu N. A., op. cit.,
p.78.
160 0 sintezii de ansamblu despre aceastii riiscoalii: Ghenadi Valcev, Vidinschiad ustanav,
Sofia, 1986; Lazar Cristofan, Timocul fnsangerat. 130 de ani de la riiscoala timoceanii., in ,,Lamura''
(Craiova), 2006, nr. 7-8-9; Paiu~an R., Cionchin, I., op. cit., p. 65.
16! Platon Gh., Istoria modernii a Romaniei, Bucure~ti, 1987, p. 281.
98
99