Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

More documents

Recommendations

Info

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 Rascoala taraneasca are la inceput doar un caracter local, zona dintre Timoc ~i Morava nefiind direct implicata in operatiuni. Timp de doi ani de zile, revolutia sarbeasca nu a avut nici un rasunet in zona timoceana, romanii fiind oarecum straini de cauza sarbeasca. Raspunsul la aceasta pasivitate a romanilor nu este greu de
Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948 sarbi l?i turci. ln acest moment, pentru prima oara in istoria Serbiei, zona timoceana dintre Morava l?i Timoc intra sub ocupatie sarbeasca. lntreanii 1812-1813, revolutia sarba estevremelnic infranta. Karadordevic fuge in Austria, dupa care m 1817 va fi asasinat. ln 1815, in fruntea statului l?i a rasculatilor ajunge Milos Obrenovic. Acesta cere Rusiei ~i Turciei retrocedarea Crainei aflata sub stapanirea otomanilor. Chestiunea retrocedarii Crainei a fost pusa la 1820 pe tapet ~i discutata in cadrul Conventiei de la Akkerman (1826) ~i al Tratatului de la Adrianopol (1829). ln 1830, printr-un hati~erif, Obrenovic este declarat print ereditar. Dupa lungi tratative, in anul 1833 regiunea dintre Timoc ~i Morava este cedata sarbilor. Din discutiile purtate atat cu ambasadorii Turciei cat ~i cu cei ai Rusiei, sarbii nu au invocat nici un drept istoric sau de natura etnica asupra regiunii. Singura motivatie rezulta din cuvintele rostite de Milos Obrenovic: ,,Aduceti aminte ambasadorului rus ca in ce prive~te Craina, sa se ~tie bine, noi nu o vom ceda pentru nimic in lume, chiar deva trebui sane batem cu turcii. Pentru legaturile noastre cu Rusia, ea ne este necesara ca painea vietii" 149 Este interesant cum in aceasta perioada nu emit astfel de pretentii asupra Crainei, ca a poi, dupa o perioada de cativa zeci de ani, istoricii ~i savantii lor ,,sa ateste legitimitatea seculara" a ocupatiei sarbe~ti in zona. Istoricii au observat ulterior eforturile deosebite care au fost fa.cute de catre tanarul stat sarbesc, cu sprijinul deos~bit al Rusiei, ce in epoca ocupase practic ~i Principatele in a~a-numita ,,epoca regulamentara". Istoricul N. A. Constantinescu concluziona: ,,Astfel se infaptui intre anii 1820-1833, cu ajutorul unei Mari Puteri, o revoltatoare incalcare a dreptului national in Peninsula Balcanica, din partea unui stat tanar, care el singur se ridicase pe temeiul principiului national: inglobarea . prin silnicie a unui larg teritoriu, strein de solul sarbesc ~i de dreptul is- ·,. ; toric al Serbiei, ba chiar impotriva vointei clar manifestate a populatiei ; majoritare, stapana de veacuri pe acel teritoriu, in care sarbii se gaseau 149 Trapcea, Th., op. cit, p. uo; apud Gravier G., Les frontieres de la Serbi, Paris, 1880, p. 75. Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================ intr-o infima minoritate ... De indata ce fura inglobati prin silnicie la statul sarbesc, romanii timoceni au pierdut brusc privilegiile de care se bucurau sub turci, autonomie sub cnezi-judecatori ~i strangatori de biruri, ale~i fie ei, precum ~i bisericile ~i ~colile create de dan~ii in decursul secolilor." 150 Aproape concomitent cu instaurarea stapanirii sarbe~ti in Craina, Grecia i~i ca~tiga independenta. Multi aromani din Peninsula Balcanica, dar ~i din Principatele romane, adera la realizarea ,,Marii Idei", facand din cauza elena propria lor cauzii. Unii din ace~tia, cum ar fi Neofit Duca ori Daniel Moscopolites, mtrec limita normalului, uitandu-~i originea ~i militand pentru asimilarea lingvistica ~i etnica a aromanilor de catre greci. Este greu de catalogat, din punct de vedere moral, un om care-~i nume~te limba sa natala ,,murdara ~i ticaloasa, avand scarba mare ~i pronuntare uracioasa." 1 s 1 In contact cu ideile filozofiei ,,Luminilor': aromanii aflati in diaspora i~i indreapta privirile spre Roma, militand pentru rede~teptarea nationala a confratilor lor, avand la baza originea latina ~i afirmarea idealurilor nationale prin propria lor cultura. Unii dintre primii promotori ai acestei directii au fost Constantin Ucuta, Gheorghe Constantm Roja ~i M. C. Boiangi. 1 s 2 Anul revolutionar 1848 nu atinge intr-o masura foarte mare popoarele balcanice, pentru a le ridica la lupta. lncercari timide de nesupunere au fost repede inabu~ite de catre Poarta Otomana. Odata cu infrangerea revolutiei in Tara Romaneasca o parte dintre liderii ei se refugiaza la sud de Dunare. Pentru prima data ace~ti romani timoceni intra in atentia conationalilor din nordul Dunarii care raman uimiti de numarul mare de romani existenti in imediata apropiere a Principatului. Animati de elanuri patriotice generate de ideile revolu- 150 Constantinescu, N. A., Chestiunea ... , p. 77-78. Vezi ~i Trapcea, Th., op. cit., p. 113-114, acela~i autor men~ioneaza plecarea dupa anexare a numeroase familii care s-au stramutat in Bulgaria (Imperiul Otoman) sau in Tara Romaneasca. 151 Brezeanu, S., Zbuchea, Gh., Romanii ... , p. 142. 152 Idem, p. u1. 94 95
Page 1 and 2: ESILA JL )(BOo IJ).::: ~ G2.~ 5-s-
Page 3 and 4: Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 9 and 10: F Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 11 and 12: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 13 and 14: • 'j Romanii din Nord-Estul Serbi
Page 23 and 24: t•·-·····• I fiind doar u
Page 27 and 28: ! • ' Romanii din Nord-Estul Serb
Page 31 and 32: Romanii din Nord-Estul Serbiei rntr
Page 37 and 38: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 41 and 42: . ii. 1, !J 11 I· I ! ' 1 .· Roma
Page 45: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 49 and 50: l t I I Romanii din Nord-Estul Serb
Page 51 and 52: l Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 53 and 54: 'i '~ l 'ii !: Macinat de revolte n
Page 55 and 56: I' I Ill l1 1 i I' i ,. Romanii din
Page 59 and 60: I I. ! I j ii . r . - td-: ~ii• -
Page 61 and 62: 1! I ; ; ! i " p ,. IL. ;o l '._!
Page 65 and 66: i: I: 1: I Romanii din Nord-Estul S
Page 67 and 68: I r; Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 69 and 70: ,. !· f Romanii din Nord-Estul Ser
Page 71 and 72: I !' t- Romanii din Nord-Estul Serb
Page 73 and 74: nu ar fi fast posibila decat dupa d
Page 75 and 76: i; Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 77 and 78: ; : ! ; Romanii din Nord-Estul Serb
Page 81 and 82: Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 85 and 86: carti romane~ti cu caracter ~tiinti
Page 87 and 88: I 1 Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 89 and 90: Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI =======
Page 91 and 92: I Romanii din Nord-Estul Serbiei in
Page 95 and 96: i i i. I. r I r· ~ . Romanii din N
Page 97 and 98:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 99 and 100:
l i I. ! : Romanii din Nord-Estul S
Page 101 and 102:
11 Romanii din Nord-Estul Serbiei i
Page 103 and 104:
,. ' l.• • ,I Romanii din Nord-
Page 105 and 106:
i y t: !.: I .,\, :.: i .! . , j .
Page 107 and 108:
7 ., ·, i! r Romanii din Nord-Estu
Page 110 and 111:
, .. w lr ii;, E ,- 1- i ~ !. ! Rom
Page 112 and 113:
Romanii din Nord-Estul Serbiei intr
Page 114 and 115:
7 I' I' Ii .! 11 i J, j L \i ! ii i
Page 116 and 117:
j; li Romanii din Nord-Estul Serbie
Page 118 and 119:
L f Romanii din Nord-Estul Serbiei
Page 120 and 121:
7 Romanii din Nord-Estul Serbiei 'i
Page 122 and 123:
·7 -i u j:· i'· I., !'i l:i 'j i
Page 124 and 125:
i i I I '" '.ii Ji ,JI Romanii din
Page 126 and 127:
Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntr
Page 128 and 129:
: i i I 1 • :li i: 1,1, i '' '; i
Page 130 and 131:
Romanii din Nord-Estul Serbiei tntr
Page 132 and 133:
I I I ;. i ·j. Dr. DRAGHI$A COSTAN
show all

Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?