Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
• 1;<br />
ii<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
jur. Festivitatea nu are loc in curtea gazdei, ci chiar in centrul satului.<br />
Pe marginea pietei centrale se intind mese rotunde cu deosebite feluri<br />
de mancare ~i bauturi. In prima seara de ospat ajung sa se stranga<br />
una, doua mii de persoane, copii, tineri, batrani. Horele ~i alte dansuri<br />
populare romane~ti nu lipsesc niciodata in asemenea ocazii. In partea<br />
bulgareasca, locuitorii turci au captat apa ~i au construit ci~mele de<br />
piatra.<br />
Una <strong>din</strong> cre<strong>din</strong>tele populare de sorginte pagana este ~i cea referitoare<br />
la strigoi sau pricolici. Aceasta cre<strong>din</strong>ta, impreuna cu cea a Rusaliilor, a<br />
fost cercetata ~i mediatizata de multi cercetatori straini ~i romani.<br />
Strigoii sunt cunoscuti sub numele de moroi sau pricolici. Acestea<br />
sunt persoane ,,inviate <strong>din</strong> moqi", care pot avea manifestari violente<br />
sau, <strong>din</strong> contra, sa ajute rudele apropiate. Se crede case prefac in strigoi<br />
numai acele persoane carora le-a fost ursit de la na~tere sau in momentul<br />
in care, moqi fiind, peste catafalc le trece vreun animal (in genere<br />
pisica). In unele sate exista cre<strong>din</strong>ta potrivit careia se mai prefac in strigoi<br />
cei care au murit intr-o zi de marti, joi sau samba.ta. ,,Omorarea"<br />
strigoilor se face prin baterea unui taru~ de lemn in inima, prin taierea<br />
capului sau prin descantece.<br />
Sarbatoarea Rusaliilor este a doua cre<strong>din</strong>ta pagana intfilnita la rom<strong>anii</strong><br />
timoceni <strong>din</strong> Serbia ~i <strong>din</strong> . Bulgaria. Aceasta se caracterizeaza prin<br />
caderea femeilor intr-un somn hipnotic care dureaza trei zile, atat cat<br />
dureaza sarbatoarea Rusaliilor; ele sunt treztte <strong>din</strong> somn de cantecul<br />
,,carabu~ului". Inainte de a le~ina, o femeie incepe sa tremure, se culca<br />
pe jos ~i incepe sa se agite ~i sa se loveasca cu mainile.<br />
Dupa ce este trezita <strong>din</strong> acest somn hipnotic, femeia ,,dobande~te"<br />
puteri oraculare ~i poate vindeca bolnavii. Acest obicei era practicat ~i<br />
de comunitatile romane~ti <strong>din</strong> Macedonia, uncle femeile care practicau<br />
respectiva cre<strong>din</strong>ta se numeau ,,angeloudia" (ingeri).<br />
Vorbind despre superstitii, Kanitz face urmatoarea afirmatie: ,,Superstitia<br />
il introduce pe roman in viata ~i il scoate <strong>din</strong> ea. Este perma-<br />
Dr. DRAGHISA COSTANDINOVICI ================<br />
nentul sau insotitor in timpul intregii sale vieti pamante~ti."14°<br />
Folclorul romanilor timoceni este deosebit de bogat. Regretabil este<br />
insa ca in afara unui numar infim de cercetatori, printre care se regasesc<br />
Emile picot, Valsan, Giuglea, Cristea Sandu Timoc, putini altii au<br />
mai fost interesati ~i au cercetat acest tezaur folcloric al timocenilor,<br />
care constituie un bun de nepretuit.<br />
Din folclorul timocean, cules de ace~ti oameni deosebiti, putem distinge<br />
sensibilitatea sufleteasca a romanilor ~i legaturile lor stranse cu<br />
fratii nord-dunareni. Aceste calitati se