Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
. :I<br />
:!<br />
Rom<strong>anii</strong> <strong>din</strong> Nord-Estul <strong>Serbiei</strong> intre <strong>anii</strong> <strong>1804</strong>-<strong>1948</strong><br />
Arom<strong>anii</strong> erau ~i argintari vestiti, produsele lor avand mare cautare<br />
in toata Europa ~i chiar standuri speciale la expozitiile internationale.<br />
La inceputul epocii moderne, rom<strong>anii</strong> balcanici au avut un mare rol ~<br />
in aparitia economie capitaliste in intreaga Peninsula Balcanica 133 . For- -~<br />
mand o burghezie comerciala ~i financiara in Serbia, ca pretutindeni de i<br />
altminteri, arom<strong>anii</strong> au figurat printre cei mai importanti filantropi ai j<br />
veacului al XIX-lea.1 34 Alaturi de germani ~i unguri, rom<strong>anii</strong> timoceni se j<br />
ocupau ~i cu mineritul, mai ales in zona Maidanpecului ~i in alte zone . /;'<br />
de extractie miniera. i<br />
Talentele innascute ale romanilor timoceni au fost sesizate de catre<br />
Kanitz, dar in acela~i timp ~i verticalitatea ~i mandria lor: "Romanul are<br />
mu.It talent pentru lucrul mecanic, in construirea de mori, case, ~.a.,<br />
pe care le impodobe~te in exterior cu tot felul de zorzoane. Portile ~i<br />
pervazurile <strong>din</strong>spre strada arata foarte des sculpturi ~i un simt al formei<br />
foarte remarcabil. Mandria romanului ii interzice sa cer~easca. El<br />
e prietenos fata de straini, ia cu placere un dar, daca crede ca-I merita ~i<br />
multume~te la fel de prietenos, fara a-1 fi examinat in prealabil." 135<br />
Deseori calatorii romani ajun~i in zona sunt uimiti de situatia materiala<br />
buna pe care o au timocenii fata de conationalii lor <strong>din</strong> Regat: "Bunastarea<br />
lor abia daca se poate asemana cu a celor mai chiaburi tarani<br />
de la noi. Averi ca a lui Mitre Ion Cioarec <strong>din</strong> Sen nu sunt de loc lucru<br />
rar. El avea de pilda "350 decari aratura, 80 decari livada, 10 decari gra<strong>din</strong>a,<br />
15 ba~ti, vie ~i curte. Toamna gem drumurile de care incarcate cu<br />
bucate sau cu struguri, pornite la Schela ~i de atatea ori am intalnit prin<br />
trenuri catre Sofia sau ora~e de aer sau de ape (statiuni balneare), sateni<br />
in gheba lor, cu femeia alaturi, in cautare de sanatate ~i de petrecere pe<br />
la bai, la sute de kilometri de casa." 136<br />
133 Zbuchea, Gh., Lupta na(ionala. a romdnilor de peste Duna.re fn condi(iile Ra.zboaielor Balcanice,<br />
in ,,Contribupa romanilor la imbogaprea tezaurului cultural in Balcani''. Ed. Fundati-a Cultura1a<br />
Romana, Bucure~ti, p. 78 (in continuare Lupta nationala. ... )<br />
134 Zbuchea, Gh. , Brezeanu, S., op. cit., p. 2.1.<br />
135 Kanitz, F., op.cit., p. 43.<br />
136 Delatimoc, op.cit., p. 114.<br />
Dr. DRAGHI~A COSTANDINOVICI ===============~<br />
Portul ~i vestimentatia romanilor timoceni sunt in multe privinte<br />
asemanatoare cu cele de la nordul Dunarii. Bineinteles, exista unele<br />
diferentieri datorita atat semiizolarii lor de zona mai sus mentionata,<br />
cat ~i a i,mprumuturilor inevitabile ( ce e drept minore) de la celelalte<br />
etnii conlocuitoare. Acest port stramo~esc, cu obiectele auxiliare<br />
de vestimentatie ne dau un indiciu clar asupra vechimii lor pe aceste<br />
pamanturi ~i a relatiei stranse <strong>din</strong>tre romanismul sud-dunarean ~i<br />
eel nord-dunarean. Relevant in acest sens este episodul relatat lui C.<br />
Constante de catre un roman <strong>din</strong> Serbia, participant la o descoperire<br />
arheologica. Facand sapaturi arheologice in judetul Pojarevat, uncle fusese<br />
descoperit un drum roman, un arheolog a dat <strong>din</strong> intamplare peste<br />
un sarcofag pe care erau cioplite chipuri de femei impodobite la cap<br />
cu ciapsa ~i plecherul. Romanul a exclamat atunci ca podoabele purtate<br />
de femei sunt similare cu cele purtate azi de femeile <strong>din</strong> zona lui.<br />
Subprefectul judetu.Iui care il insotea pe arheolog 1-a dojenit pe roman<br />
ca declara asemenea lucru in fata celorlalti tarani romani,.veniti ~i ei<br />
<strong>din</strong> curiozitate la vestea descoperirii. Romanul crede ca subprefectul<br />
1-a dojenit deoarece nu dorea ca ceilalti romani sa-~i