Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
doar ca adapost al acestora pe timp de iarna sau de vara, doar in timpul
noptii. Casa este construita eel mai adesea din chirpici sau caramida ~i
este acoperita cu tigla (olane) sau paie (mai rar). Casa are un pridvor
la intrare prevazut de cele mai multe ori cu un pat de lemn, pe care se
doarme vara. Numarul camerelor este in general de trei dar ~i el variaza
de la o zona la alta, precum ~i dupa situatia materiala a fiecaruia in
parte. Fiecare camera i~i are rostul ei strict stabilit. ,,Prima camera ~i cea
mai mare este ogeacul cu vatra cu ~ase-~apte u~i in peretii lui. U~a de la
dreapta din fata se deschide in odaia cu razboaiele ~i cu copiii. E soba
mare, spre rasarit, de la vale sau din CO$QVQ, numita a~a dupa vantul de
la Miazanoapte de la ~es. A doua u~a, tot din dreapta, se deschide in
soba mica. Uneori langa ogeacul eel mare se gase~te ~i alt ogeac, ogeacul
almic, murtfoculde giitit. Odaile din stanga stau la sciipiitat. Din cea
dintai, care e soba ce la deal sau din goraeac, dupa vantul de munte de
la Miazazi, unde sunt ladele cu haine ~i cu gateli ~i adapostul pentru
oaspeti, se poate trece la unele case intr-un foi~or, deschis, inaintat in
curte". 12 s Casa are du~umea sau este lipita cu lut.
De obicei tinerii casatoriti i~i construiesc casele in apropiere de cele
ale parintilor, satul devenind astfel neincapator. In acel moment se
a~eaza in afara satului uncle, cu timpul, ia na~tere altul.
Ocupatia principala a romanilor timoceni din cele mai vechi timpuri
~i pana astazi ramane pastoritul. Caracteristic pentru ace~tia, ca
de altfel ~i pentru cei din nordul Dunarii, es~e practica transhumantei.
Kekaumenos este primul care ne vorbe~te despre aceasta practica a
transhumantei: ,,Caci a~a li-e obiceiul, ca dobitoacele ~i familiile lor sa
stea din luna aprilie pana in luna septembrie m munµi inalti ~i in locuri
foarte reci". 126
Ana Comnena, fiica imparatului Alexios Comnenul (1081-m8), in
opera sa ,,Alexiada" confunda transhumanta vlahilor cu nomadismul.~ 7 •
125 Bucuta, E., op. cit., p. 132.
126 Documentul nr. 6, op. cit., p. 132.
127 Documentul nr. u, Ana Comnena, Alexiada, «cca. l 148», in Zbuchea, Gh., Brezeanu, S., op.
cit., p. 124.
Dr. DRAGHl~A COSTANDINOVICI =======-==--==--­
Qdata cu pastoritul, ~i me~te~ugurile rezultate din aceasta ocupatie
sunt foarte vechi ~i larg raspandite. Tesutul ~i prelucrarea lanii sunt
atestate inca din secolul al XIV-lea de catre Manuel Philes. 128
Agricultu~a ocupa ~i ea un loc de frunte intre ocupatii. In special
in Bulgaria legumicultura se bucura de o larga ~i deosebita apreciere.
In peregrinarile sale Romanscki descrie zonele manoase de ~es in care
porumbul ,,are maltiffiea unui om." Recoltele bogate pe care ace~tia le
obtin le calculeaza dupa numarul carutelor care tree spre targ incarcate
cu cereale: ,,Trecand mereu prin sate mari ~i bogate, am intalnit multime
de carute trase de boi, mcarcate cu saci de grau ~i porumb, duse de
femei la Cuprija ~i Paracin, uncle erau vandute pe ni~te preturi ridicol
de ieftine". 129
In perioada stapanirii otomane, vlahii deµn monopolul transportului
de marfuri in Balcani. 130 Rutele comerciale pe care se desfa~urau
aceste transporturi ~i comertu} erau, in general, presarate de hanuri,
detinute in marea lor majoritate de aromani. Vorbind despre hanurile
romane~ti din Balcani, Weygand spunea: ,, Unde este gospodar Aroman
poti fi sigur ca gase~ti mancare ~i bautura indestulatoare ~i cur.atenie". 131
Bunavointa ~i ospitalitatea nu se rezumau pentru acesta doar la arornani,
ci ~i la toti romanii in general. Un episod trait de acesta in Bulgaria
poate fi edificator in acest sens: ,,A doua zi dis de dimineata cand
ne-am sculat, la ora 5, hangiul, la plecare n-a vrut sa primeasca plata
pentru odaie, iar la ie~irea din sat un ta.ran care era m pragul casei, pe
rnotivul ca suntem drumeti, ne-a oferit cate un rachiu. Dupa ce, ·multumindu-i,
am refuzat cinstea, el ne-a oferit de astadata, ca sale mancam
pe drum, ni~te pere la fel ca renglotele, de o forma cum nu vazusem
pana atunci". 1 3 2
~8 Documentul nr. 22, Manuel Philes, Poezii, «cca. L330», in Zbuchea, Gh., Brezeanu, S., op.
Clt., p.124.
129 Romanski, S., op. cit., p. 201
130 Zbuchea, Ghe., Brezeanu, S., op. cit., p. 19.
131 Weygand, G., Die Rumanishem ... ,p. Bo.
132 Idem, Rumanen und ... , p. 39.
79