Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei intre anii 1804-1948
abia din cateva tacte [ ... ]. Cand muzicantul obose~te lasa fluierul, iar
imediat incepe un nou ,,kola" cu un alt muzicant ~i petrecerea continua
fara intrerupere de dimineata pana seara."uo
Unul din cele mai cautate produse este celebrul vin de Negotin.
Szabo asista la culesul viilor podgoreanului ~i, in acela~i timp, negustor
de vinuri Iovan Mi~u. Dupa nume nu exista nici o indoiala asupra nationalitatii
romane~ti a acestuia. Vinurile ro~ii din 1866 ~i 1868 i se par lui
Szabo ,,demne de masa oricarui gurmand, iar buchetul lor nu este mai
prejos decat al celebrului vin de Porto."m
Majoritatea populatiei romane~ti traie~te insa in zonele rurale. Satele
se deosebesc intre ele dupa a~ezarea geografica. Valsan observa predilectia
pe care o are populatia romaneasca din munti pentru forma
raspandita a satului ~i pentru forma mixta: ,,0 parte a locuintelor sunt
ingramadite in valcele, iar alta risipita pe inaltimile din jur". U2 Trecand
de regiunea muntoasa, spre campie ~i spre Dunare satele sunt din ce in
ce mai mari ~i mai adunate.
Caracteristice pentru romanii din Timoc ~i din Morava sunt sala~ele.
A~ezarile formate din sala~e nu sunt sate in strictul sens al cuvantului,
ci doar o ,,a doua locuinta" a romanilor. Majoritatea romanilor care au
sala~e au ~i locuinte in sate sau ora~e. Aceste sala~e sunt alcatuite dintr-o
locuinta (mult mai simpla decat cea din sat sau din ora~): un obor
pentru vite, pa~unea, livada ~i o mica ,,tarina" uncle omul cultiva plante
diferite. Denumirea de ,,salaf este intalnita. ~i la romanii din Banat,
dar la ace~tia reprezinta doar adapostul vitelor. Capul familiei ramane
uneori tot timpul in sala~, coborand in satul uncle i~i are familia doar in
zilele de sarbatoare sau cand plate~te impozitele: ,,Stau in sala~ ~i merg
in sat cand ma cauta surdul (vata~elul)."u3
Urmarind aria de raspandire a acestor sala~e, caracteristice a~a cum
120 J6zsef, Szabo, op. cit. p. 54.
121 Ibidem, p. 55.
Dr. DRAGHl$A COSTANDINOVICI ================
am precizat populatiei romane~ti, putem stabili o legatura ~i cu aria
etnica de raspandire a acestora: ,,Sala~ul nu merge la Sud mai mult de
muntele Ratani, iar preponderenta acestuia scade de la nord la sud."u4
Asupra 111odului m care au aparut sala~ele se emit multe ipoteze. Cea
mai plauzibila este cea care se ref era la o eventuala retragere ( de fapt
doar pentru a proteja averea) a romanilor pastori din fata urgiilor ~i
vicisitudinilor populatiilor migratoare ~i apoi a otomanilor. Satele din
zona de campie fiind mult mai expuse navalitorilor, romanii au ales
sa piece cu turmele in zone muntoase, mai putin accesibile acestora.
Poate din aceasta cauza au aparut ~i locuintele permanente in cadrul
satelor.
Satele de cam pie au casele dispuse foarte aproape unele de. altele,
iar ulitele sunt intortochiate, ele adunandu-se in centrul a~ezarii. In
mijlocul satului se afla de cele mai multe ori biserica ~i ~coala, la care
se adauga uneori ~i institutiile autoritatilor. Satul este inconjurat de
un ~ant, iar pamantul seas din acesta este ridicat ~i a~ezat in partea
interioara, formand uneori adevarate metereze. Pe acest val de pamant
ridicat oamenii planteaza maracini ~i salcami. In afara satelor se gase~te
ocolul pentru pa~unatul vitelor ~i pentru porci (vii.cii.ramii. ~i porcii.ramii.).
Acestea, la fel ca ~i satele, sunt inconjurate de ~anturi cu valuri de
pamant. Dupa ele se intind campurile cultivate.
Ca dimensiuni, gospodariile din sate nu sunt foarte mari ~i sunt de
obicei impartite in doua de catre un gard de nuiele de salcam sau gorun.
De o parte se afla curtea propriu-zisa, iar in cealalta parte un obor
devite.
In curte (batatura) se afla casa, hambarul pentru grau, patulul pentru
porumb ~i cocinile porcilor ~i gainilor. Marea majoritate a caselor au
~i pivnita denumita zii.mnic, uncle oamenii pastreaza de obicei alimente
pe timp de iarna. Zii.mnicul este construit de obicei langa casa, dar ~i
sub temelia acesteia. Unele gospodarii mai au ~i gradini in care sunt
in general pomi fructiferi ~i flori ornamentale. Oborul de vite serve~te
122 Valsan, G., Romanii din Craina Serbiei ... , p. 15.
123 Ibidem, p. 151.
124 Boga, L. T. , op. cit., p. 18.
77