Rumuni u severoistočnoj Srbiji između 1804 - 1848 - Românii din nordestul Serbiei între anii 1804 - 1948

Romanii din Nord-Estul Serbiei 1ntre anii 1804-1948
sarbesc uncle conditiile de existenta ar fi fost mult mai bune. El afirma
falsificand ca: ,,Dupa a~ezarea lor in Serbia romanii, din toate punctele
de vedere, au avut o stare asemanatoare cu a sarbilor. In timpul domniei
turce~ti ei au indurat acelea~i necazuri. Dupa liberarea Serbiei ei s-au
bucurat de aceea~i libertate ~i de acelea~i drepturi ... In fata legilor, in
fata stapanirii ~i in fata tuturor tribunalelor ei sunt socotiti deopotriva
cu sarbii. Inflorirea ~i libertatea de care se bucurau i-au facut pe romani
sa-~i iubeasca noua lor patrie, pe care totodeauna au aparat-o ~i, pentru
care ~i-au varsat sangele ... Niciodata romanii din Serbia nu au aratat
vreo nemultumire sau vreun gand de impotrivire ..."ns El mai invoca ~i
faptul ca o buna parte a romanilor din Serbia erau de fapt de origine
sarbeasca, respectiv petrecusera o vreme la nordul Dunarii, unde se instrainasera
prin romanizare.
Lucrarea, in partea finala, era deosebit de polemica, invocand numeroase
asa-zise neadevaruri invocate de ,,sovinistii romani". Astfel, contesta
categoric cifrele avansate privind potentialul demografic, aratand
ca in fapt numarul real al romanilor era in jur de 90.000 in cele trei
judete, unde traiau peste 730.000 de sarbi.n 6 Combatea, de asemenea, ~i
tezele privind situatia in domeniul ~colar sau bisericesc. Astfel, credea
ca toti romanii din Serbia simteau dorinta ~i erau multumiti ca invatau
, , ,
doar in limba sarba. De asemenea, invoca faptul ca preotii romani au
disparut in mod natural din randurile conationalilor, de multa vreme,
fiind inlocuiti cu preoti pregatiti cu studii m s~minarii care nu puteau fi
decat sarbi. Concluzia sa era categorica ~i in buna masura in contradictie
chiar cu cele afirmate anterior de el: ,,Gasesc ca este cu totul de prisos
sa scriu un singur cuvant pentru apararea Serbiei. Fapte pe care nu le
poate tagadui nimeni o apara ele singure. Serbia de multa vreme este
un stat constiutional... Romanii din Serbia au fost totodeauna ale~i in
Adunarea Nationala Sarba ... De cand exista o Adunare Nationala Sarba
niciodata nu s-a auzit ca deputatii romani sa arate vreo nemultumiu5
Idem, p. 140-141.
u6 Facea trimitere la lucrarea colectiva sernnata de A. Belie, J. Cvijic, s.a. Le Roumains de
Serbie, Paris, 1919, p. 6.
Dr. DRAGHI$A COSTANDINOVICI =================
re ... " 117 Modul de viata al romanilor timoceni este asemanator cu eel al
fratilor lor nord-dunareni, bineinteles cu unele deosebiri zonale. Ca.­
la.tori straini, dar ~i speciali~ti romani au insemnat in lucrarile lor pretioase
infoqnatii despre particularitatile etnografice ale timocenilor. ns
0 buna parte din romanii timoceni, dupa cum s-a observat din statistici,
traiesc in ora~e. In Bulgaria, dupa spusele lui Weygand, ,,ora~ele
romane~ti sunt cu mult superioare celor bulgare~ti:'. 119 Majoritatea acestor
ora~e sunt ~i targuri. Un exemplu concludent ni-1 ofera Negotinul.
Marea parte a targovetilor sunt romani, ~i din aceasta pricina - observata
de multi ca.la.tori ce au trecut pe aici - sarbii ~i celelalte nationalitati
trebuie sa cunoasca limba romaneasca pentru a se descurca. Marfurile
desfacute in acest targ sunt diverse: de la articole de tamplarie, fierarie,
de uz casnic ~i de menaj, articole din piele, arme de tot felul ~i obiecte
de lux. Exista ~i un targ specializat de vite precum ~i pentru desfacerea
produselor alimentare. Din aceste targuri nu lipseau nici vestitele ,,carciumioare",
unde targovetii serveau vinuri ~i mancau carne de miel sau
purcel la protap. Trecand prin targul Negotin, Szabo Jozsef nu se poate
opri fara a descrie '~i una din distractiile principale ale locuitorilor ~i
anume hora numita de el ,,kolo". ,,Unul din ei incepe sa cante din fluier
melodia monotona a acestui joc, alti doi-trei se prind de brau ~i incep sa
sara; apoi se asociaza tot mai multi; vin ~i fetele cu nevestele ~i in cateva
minute s-a format cercul uria~, in care circula - cu pa~i repezi de sus in
jos - eel cu fluierul, cantand cu o rezistenta uimitoare melodia compusa
u7 Idem, p. 147.
u8 Lucrarile de baza folosite m realizarea acestui subcapitol sunt UITnatoarele: Bucuta, E., op.
cit.,Valsan, G., Romanii din Serbia ... ; Acela~i, Romanii din Bulgaria $i Serbia ... ; Acel~i,
Romanii din Craina Serbiei; Paiu9an, R., Cionchin, L., op. cit; Constante, C., Romanii din
Val ea Timocului $i a Moravei, Ed. ,,lnstitutul de Arte Grafice Eminescu" , Bucure9ti, 1929, apud
Constante. C, Golopenpa, A, op. cit.; Boga, L. T., Romanii din Serbia, m ,,Anuarul de geografie
9i antropogeografie''. Anul 11,1911-19u, Bucure¢, 19u, apud Constante. C, Golopenpa, A, op. cit;
Giuglea, G., op. cit., Kanitz, F., Donau Bulgarien ... ; Weygand, G., Rumanen und Arumunen fn
Bulgarien, in Dreizehnter Jahresbericht des Instituts fur romanisches Seminar zu Leipzig,
1960, apud Constante, C., Golopenpa, A, op. cit. vol. II (in continuare Rumanen ... ; J6zsef,
Szabo, op. cit; vezi 9i Monica Budi, Comunitatea romaneasca de pe Valea Timocului bulgaresc,
Bucure9ti, 2001.
ng Weygand, G., Rumanen ... ,p. 37.
74
75
~